Negocierile, finalizate la complexul Turnberry din Scoția, au pus capăt unei perioade tensionate de discuții tarifare, însă nu au schimbat planurile de înzestrare militară ale statelor membre, notează Politico.
Potrivit oficialilor europeni, achizițiile de arme rămân o prerogativă a fiecărui stat membru, iar Comisia Europeană nu are competențe legale în domeniul procurării de armament.
„Aceasta a fost mai degrabă o expresie de așteptare din partea președintelui Trump decât o înțelegere concretă,” a declarat un oficial UE.
În realitate, acordul prevede doar investiții private și achiziții de energie, fără cifre clare pentru importurile de armament.
În prezent, statele UE cumpără aproximativ două treimi din armamentul lor din SUA, inclusiv avioane F-35, sisteme Patriot și tancuri Abrams. Totuși, Bruxelles și industria europeană insistă asupra consolidării capacităților proprii. Raportul lui Mario Draghi arată că 78% din cele 75 miliarde euro cheltuite pentru apărare între iunie 2022 și iunie 2023 au mers în afara blocului, majoritatea în SUA.
Asociațiile europene din domeniu, precum ASD și BDLI, avertizează că promisiunile vagi privind armele americane pot submina eforturile de întărire a industriei locale. Germania și alte state cer investiții în producția europeană, considerând că doar astfel pot garanta securitatea pe termen lung.
În pofida retoricii lui Donald Trump, noul acord comercial nu va conduce la creșterea achizițiilor de arme americane peste nivelurile deja planificate. Statele UE continuă să investească în propriile programe de apărare și să reducă dependența de furnizorii externi.