MAE reintroduce unele taxe consulare, cu păstrarea gratuității serviciilor esențiale. Andrei Țărnea: „Este o întoarcere la normalitate”

Proiectul anunțat de oficialii MAE, de modificarea Legea 198/2008 pentru serviciile consulare, prevede asigurarea gratuității serviciilor consulare esențiale și reintroducerea taxelor consulare, care fuseseră eliminate în 2027, pentru anumite categorii de servicii consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

„Așa cum a fost menționat în elemente de comunicare publică ale Ministerul Afacerilor extern Externe anterioare, inclusiv briefing-urile făcute de doamna ministru Oana Țoiu, acest element de reglementare face parte din programul de guvernare, deci este o obligație asumată în ceea ce privește componenta de politică externă și servicii consulare. Este o întoarcere la normalitate”, a declarat Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, pentru Mediafax, la finalul conferinței de presă de prezentare a proiectului.

Potrivit reprezentantului diplomației române, proiectul pus în transparență publică vizează menținerea gratuității serviciilor esențiale, dar își propune pe de altă parte să asigure o echitate în ceea ce privește furnizarea acestora.

Oana Țoiu: România este țara care oferă cele mai multe servicii consulare din lume

MAE a dispus rechemerea Tamilei Andreea Cristescu din funcția de agent consular

„Vorbim de o reglementare care corectează niște excepții, până la urmă și revenim la o formulă în care, prin asigurarea în primul rând a gratuității unor servicii consulare esențiale – care vizează componenta de identitate, componenta de stare civilă, deci tot ce înseamnă căsătorii, certificate de naștere și așa mai departe, care ajută comunitatea din diasporă să țină legătura cu țara și facilitează buna funcționare a comunităților într-un mod coerent între locul în care își au rezidența și trăiesc și țară – respectiv reintroducerea taxelor consulare, care au fost cândva parte din modul în care aceste servicii erau asigurate către cetățeni, tocmai pentru a putea, pe de o parte, să egalizăm până tratamentul față de cetățeni români, pe de altă parte, să creștem o categorie de venituri care ajută Ministerul Afacerilor Externe să ofere servicii consulare mai bune, mai repede”, a detaliat Andrei Țărnea.

Totul vine în contextul unul volum semnificativ de servicii consulare care sunt oferite către cetățeni, de aproximativ un milion de prestații consulare, în medie anuală în ultimii 5 ani, cu excepția perioadei COVID, când în 2020 a fost în jur de 600 de mii. Proiectul propune și modificarea cuantumului vizelor, în mod particular vizelor pe termen lung plătite de cetățeni străini atunci când vin în România.

„Lucrurile acestea în ansamblu sunt gândite, o dată, să readucă sistemul de taxe consulare la o situație normală pe care o practică toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe de altă parte, să asigure cetățenilor o claritate în ceea ce privește asigurarea gratuității unor servicii esențiale, care reprezintă un element de politică publică vizavi de diaspora și cetățenii români care locuiesc în străinătate”, a explicat Andrei Țărnea.

În plus, acest proiect este menit să ofere rețelei de ambasade și respectiv rețelei externe a Ministerului de Externe, consulate generale sau oficii consulate care oferă aceste servicii, posibilitatea să crească elementele concrete: să crească numărul de programări, să crească numărul de angajați în plan local, să crească numărul de consulate itinerante și, implicit să scadă perioada de așteptare.

„Dacă ai mai mulți oameni, ai ore mai lungi și investești în tehnologie și în digitalizare, să poți oferi până la urmă că asta este ceea ce vor și ceea ce o spun în repetate rânduri cetățenii române, diasporă, servicii mai bune, mai prompte în oferta asta pe care o face minsterul”, a explicat purtătorul de cuvânt al MAE.

În esență, proiectul nu a fost gândit ca parte din programul de consolidare fiscală, a explicat Andrei Țărnea, la întrebarea Mediafax, confirmând, în același timp că o parte din taxe se virează la buget.

„O parte din categoriile acestea se constituie în sursă de venit la buget. Dar logica nu e o logică fiscală, ci e o logică de echitate, de a pune în în plan egal cetățeni, pe de altă parte, de a de a nu pierde oportunități, mai ales că, să nu uităm, o parte din aceste servicii se adresează unor clienți economici, companii și așa mai departe, inclusiv companii străine care nu plătesc servicii pe care în România le plătesc, inclusiv, cum spuneam, taxe notariale, taxe de documente, de traduceri și așa mai departe. E pur și simplu inechitabil. Dar, dincolo de asta reprezintă și o oportunitate pentru a investi concret., așa cum spuneam și spune programul de guvernare, până la urmă, și politica Ministerului de Externe de a investi în creșterea capacității rețelei de consulate, consultate generale, oficii consulare, în a oferi aceste servicii către cetățeni”, a conchis Andrei Țărnea.

Ce taxe sunt introduse

Directoarea generală pentru departamentul consular din MAE, Oana Darie, a explicat în briefing-ul de presă de vineri că taxele pentru serviciile pentru stare civilă au fost eliminate și a detaliat ce taxe sunt propuse să fie reintroduse.

• Reintroducerea taxelor pentru documente de călătorie (55 euro), cu excepția cazului în care pașaportul sau cartea de identitate au fost furate;
• Pentru vize: pentru cele de lungă ședere: majorare la 200 euro de la 120 de euro;
• Servicii notariale: redusă taxa de la 30 la 20 de euro pentru traduceri și creșterea taxei pentru legalizarea traducerii realizate de la 20 la 30 de euro, potrivit Hotnews.ro.

Dacă actualul proiect va fi aprobat de Guvern, taxele vor fi introduse de la 1 ianuarie 2026.