Ministerul Educației arată, într-un comunicat, că o măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă.
„Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, înțelegând prin acest lucru că nu ieșim din anumite repere europene/internaționale sau practici naționale recente”, se arată în comunicat.
Reprezentanții ministerului arată că, în general, efectul mărimii/dimensiunii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut: „Spre exemplu, Opantry și colab. (2025) arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare (sigur, fără limite minimale sau maximale neobișnuite). În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile”.
Ministerul precizează că, în tradiția națională recentă, lucrurile stau astfel:
-Legea 1/2011 (forma inițială) prevedea: Primar: 12 (min.) – 25 (max.), cu media 20; Gimnaziu: 12 (min.) – 30 (max.), cu media 25; Liceu: 15 (min.) – 30 (max.), cu media 25.
-Legea 198/2023: prevedea: Primar: 10 (min.) – 22 (max.), cu media 16; Gimnaziu: 10 (min.) – 26 (max.), cu media 18; Liceu: 15 (min.) – 26 (max.), cu media 22.
Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).
-Măsurile de criză prin Legea 141/2025 prevăd: Primar: 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18; Gimnaziu: 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20; Liceu: 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.
Ca excepții, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean). Ministerul arată că nu va încuraja creșteri maximale, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.
„Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 – 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul școlar 2024 – 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său”, se mai spune în comunicat.
Ministerul admite că este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%: „Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene. Spre exemplu, învățământul simultan poate fi regăsit și în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România (Birou-Gautron și colab., 2025; Quail și Smyth, 2014). Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării”.