Franța pe muchie de cuțit: deficit scăpat de sub control, datorie în creștere

Deficitul Franţei este scăpat de sub control. Costurile împrumuturilor sunt în creştere. În tot acest timp, parlamentul nu reuşeşte să obţină majoritatea necesară pentru a aborda problema cheltuielilor. Este o cădere gravă pentru o mare putere industrială care are a doua cea mai mare economie din Europa, scrie Associated Press.

Cum a ajuns Franţa în această situaţie? Mai întâi pandemia, apoi criza energetică. Franţa şi-a echilibrat bugetul pentru ultima oară în 1973 şi a menţinut un stat social generos, cu protecţii puternice pentru lucrători. Acest lucru a funcţionat ani de zile, atâta timp cât creşterea economică solidă a adus venituri fiscale în vistieria guvernului şi a împiedicat deficitele să scape de sub control. Mai întâi în calitate de ministru al economiei şi apoi, din 2017, în calitate de preşedinte, Macron a luat măsuri pentru a îmbunătăţi creşterea economică şi finanţele statului, reducând impozitele şi cheltuielile şi ridicând vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Datoria acumulată era mare — peste 90% din produsul intern brut anual începând cu 2008 — dar gestionabilă datorită creşterii constante, ratelor dobânzilor aproape de zero pentru o mare parte a ultimului deceniu şi ratingului de credit solid al Franţei, care i-a permis să împrumute în condiţii favorabile.

Șoc pe piața muncii din SUA: aproape un milion de locuri de muncă în minus, potrivit datelor oficiale

Este Franța noul om bolnav al Europei? Parisul se împrumută la costuri mai mari ca Grecia. Noua criză politică complică situația

Apoi a venit pandemia, urmată de o criză energetică după ce Rusia a întrerupt majoritatea aprovizionării cu gaze naturale în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Guvernul a cheltuit sume mari pe subvenţii pentru a menţine afacerile pe linia de plutire şi a proteja consumatorii de facturile mai mari la gaz şi electricitate. În acelaşi timp, a avut loc o schimbare globală a ratelor dobânzilor, care au crescut brusc.

Aproape peste noapte, datoria acumulată a crescut: de la 98% din PIB în anul 2019, înainte de pandemie, la 114% în 2020, unde a rămas. Deficitul anual de anul trecut a crescut peste previziuni, ajungând la 5,8%, cu mult peste limita de 3% prevăzută de normele Uniunii Europene.

Franţa nu este singura ţară care s-a îndatorat în ultimii ani. Datoria sa este mai mică decât cea a Greciei, care reprezintă 152% din PIB, şi a Italiei, care este de 138%. De asemenea, este mai mică decât cea a Statelor Unite, care este de 119%. Franţa nu beneficiază însă de avantajul Statelor Unite, care deţin moneda de rezervă dominantă la nivel mondial, ceea ce susţine capacitatea Washingtonului de a contracta împrumuturi, în timp ce Grecia a înregistrat excedente bugetare după ce a fost salvată financiar, iar Italia şi-a redus deficitul anul trecut. Obligaţiunile greceşti pe 10 ani au acum un randament de 3,3%, ceea ce indică faptul că piaţa le consideră mai puţin riscante decât cele franceze.