Guvernul nu stăpânește deficitul: Mai mulți bani la buget, dar gaura se adâncește

Guvernul României nu reușește să țină sub control deficitul bugetar, în ciuda unei creșteri notabile a veniturilor în primele nouă luni din 2025. Deficitul ca pondere din PIB este de 4,56%, aproape identic cu cel din aceeași perioadă a anului trecut (4,57%). Iar cea mai mare problemă este că nominal, deficitul a urcat la 86,3 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de analiștii Ziarului Financiar.

Bugetul încasează, dar nu recuperează

Susținute de avansuri semnificative la impozitul pe salarii (+20,5%), impozitul pe proprietate (+23,5%), accize (+15,9%) și taxe vamale (+34,8%), veniturile bugetare totale au crescut cu 11,8% în primele nouă luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Statul a încasat mai mult și din fonduri europene, cu o creștere de 135% la sumele primite prin PNRR.

Însă această evoluție pozitivă s-a dovedit a fi insuficientă pentru a frâna expansiunea deficitului: „Veniturile sunt peste cheltuieli, dar creşterea este infimă faţă de ţinta de reducere a deficitului bugetar, ce va fi de cel puţin 8% din PIB în acest an”, notează analiștii.

Datoria publică costă din ce în ce mai mult

În paralel, cheltuielile totale au crescut cu 10,9%, însă unele categorii de cheltuieli au explodat. Cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au crescut cu 45,4% în primele nouă luni din 2025 – consecință directă a volumului tot mai mare de împrumuturi contractate de stat, dar și a faptului că România se împrumută la dobânzi mai mari decât alte țări din regiune.

FMI estimează o creștere economică a României de 1% la finalul anului, față de 2024. Concluziile Fondului la finalul misiunii din septembrie

GÂNDUL: Guvernul Bolojan a operat cea mai mare tăiere de salarii din ultimii 15 ani

„Dobânzile la credite au crescut enorm, un plus de 45%, an/an – aici sunt creşterile de salarii pe care guvernul le-a acoperit din împrumuturi, nu din venituri”, arată datele sursei citate, explicând că presiunea pe buget nu mai vine din salarii sau cheltuieli curente, ci din costul tot mai ridicat al finanțării deficitului.

Țara are ratingul BBB-, cu perspectivă negativă, acordat de Fitch Ratings, una dintre cele trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Calificativul este cel mai scăzut din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), iar o eventuală retrogradare ar plasa România în categoria „junk”, un semnal de risc ridicat pentru investitori.

Proiecte europene fără acoperire bugetară

Și cofinanțările pentru proiectele europene au crescut spectaculos în 2025: +60% pentru fondurile structurale și +130% pentru cele din PNRR. Pe hârtie, pare un succes. În realitate însă, această creștere a golit rapid bugetul. În doar nouă luni, guvernul a cheltuit 20 de miliarde de lei pentru a acoperi partea României din proiecte, „doar că acum spune că proiectele angajate nu au acoperire în buget”. Cum cofinanțarea înseamnă, în medie, 25% din valoarea totală, riscul este ca România să piardă accesul la fonduri europene de patru ori mai mari, doar pentru că nu mai poate susține partea ei de contribuție.

Măsuri dure, rezultate slabe

„Guvernul a luat măsuri de austeritate, dar deficitul nu scade”, spun analiștii economici. Limitarea cheltuielilor de personal, amânarea unor investiții fără acoperire bugetară și creșterile de taxe „nu sunt suficiente pentru a restabili echilibrul bugetar – un deficit între șapte și opt la sută din PIB”.

Alarmantă este și situația datoriei publice, care a ajuns la 55% din PIB și este estimată să urce la 60% până în 2026. Practic, statul acoperă o parte din creșterile salariale și investițiile asumate prin împrumuturi costisitoare, care apasă suplimentar asupra bugetului.

Văzut de la vârf, viitorul sună bine

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și președintele României, Nicușor Dan, estimează o redresare în 2026, însă unii economiști avertizează asupra unui scenariu de stagflație: „creștere economică infimă, inflație mare”. Chiar și avansul PIB de +0,3% este catalogat drept „în marja de eroare”.