Bolojan, în urma publicării datelor INS: Este un semn că economia noastră se însănătoșește

Adaugă ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Cauzele inflației

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că datele publicate de Institutul Național de Statistică privind creșterea inflației la 10.7% și scumpirile din economie nu reprezintă o surpriză, ci consecința unor dezechilibre acumulate în ultimii ani. 

„Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură”, a spus Bolojan într-o conferință de presă. 

Liderul Executivului a punctat că este previzibilă o scădere a inflației dacă nu vor apărea alte șocuri economice. 

„Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborâ spre 6%”, spune prim-ministrul. 

Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională

Grindeanu, atac dur la adresa lui Bolojan după datele INS privind inflația: „Te culci sănătos și te trezești mort din punct de vedere economic”

Recesiunea tehnică, „moment al adevărului”

Bolojan a comentat și scăderea economică, punctând că este un semnal „că economia noastră se însănătoșește” și că ne „aflăm într-un moment al adevărului”, exemplificând practicile din trecut. 

„Având în vedere revizuirea datelor de către INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorareg”, declară premierul. 

Ilie Bolojan a respins și acuzațiile potrivit cărora reducerea deficitului bugetar s-ar fi realizat prin artificii fiscale.

„Este fals în totalitate, că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplată a facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB. O diferență minimă, gândiți-vă cum a fost în 2024, care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante de mult timp. Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, subliniază Ilie Bolojan. 

Atac la adresa guvernelor anterioare

Bolojan a criticat și guvernele anterioare susținând că deficitele bugetare foarte mari au fost generate „în scop electoral”. 

„ Este oricum anormal și imoral. Au dat foc la acoperișul casei României și acum critică pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, spune liderul la Palatul Victoria. 

Datele publicate miercuri de INS arată că rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, față de 2025, pe fondul scumpirilor accelerate la alimente, energie și servicii. 

Cea mai mare scumpire este la motorină, aproape 33%. Benzina este mai scumpă cu 22%, la fel ca și cafeaua. Fructele proaspete sunt mai scumpe cu aproape 12%, iar laptele cu aproape 11%, la fel ca și zahărul. Medicamentele sunt și ele mai scumpe cu aproape 16%, în timp ce energia electrică este mai scumpă cu peste 54%.