Numărul speciilor de albine sălbatice pe cale de dispariție în Europa s-a dublat în ultimii 10 ani

Pericolul cu care se confruntă polenizatorii a fost dezvăluit de studiile științifice realizate pentru lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), care a constatat că cel puțin 172 de specii de albine din 1928 erau în pericol de dispariție în Europa.

Numărul fluturilor amenințate cu dispariția în Europa a crescut de la 37 la 65 de la ultimul studiu, realizat în urmă cu 14 ani. O specie, albă mare din Madeira (Pieris wollastoni), a fost declarată acum dispărută.

Cauzele declinului rapid din ultima perioadă sunt distrugerea sau deteriorarea continuă a habitatelor cauzate de intensificarea agriculturii și abandonarea terenurilor, drenarea zonelor umede, pășunatul excesiv al animalelor și utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor, inclusiv a neonicotinoidelor. Fragmentarea habitatelor favorabile polenizatorilor crește considerabil riscul de dispariție locală, scrie The Guardian.

Încălzirea globală, o amenințare majoră

Încălzirea globală se dovedește, de asemenea, a fi o amenințare majoră: 52 % din toate fluturii pe cale de dispariție din Europa sunt periclitați de criza climatică, aproximativ de două ori mai mulți decât acum zece ani.

Momente de coșmar în SUA: toți muncitorii unei fabrici au murit, în urma unei explozii

Israelul mută prizonierii înainte de schimbul cu Hamas

Până la 90 % din plantele cu flori din Europa depind de polenizarea animală, potrivit dr. Denis Michez, coordonatorul principal al evaluării albinelor sălbatice.

Cincisprezece specii de bondari, care joacă un rol crucial în polenizarea mazărei, fasolei, arahidelor și trifoiului, și 14 specii de albine celofan, cunoscute pentru polenizarea copacilor precum salciile și arțarii roșii, sunt acum clasificate ca fiind amenințate. Simpanurgus phyllopodus, o albină minieră unică pe continent și singura specie din acest gen din Europa, este acum evaluată ca fiind în pericol critic de dispariție, categoria științifică cea mai apropiată de dispariția în sălbăticie.

Fluturii, afectați și ei de încălzirea globală

Fluturii care se găsesc doar pe vârfurile munților sunt deosebit de vulnerabili la încălzirea globală, deoarece trebuie să se deplaseze în sus pe măsură ce habitatele lor se încălzesc, dar în cele din urmă rămân fără spațiu. În sudul Spaniei, Nevada grayling și Andalusian anomalous blue se numără printre cele peste 40 % din speciile endemice europene (care se găsesc doar în Europa) amenințate cu dispariția.

În zona mediteraneană, specii precum Karpathos grayling, aflată în pericol critic de dispariție, sunt amenințate de seceta extremă și de incendiile forestiere.

Între timp, în Cercul Polar Arctic, încălzirea globală determină deplasarea liniei de copaci cu zeci de metri în nord în fiecare an, tufișurile invadând mlaștinile și tundra. Condițiile mai calde înseamnă, de asemenea, că renii nu mai pot traversa gheața pentru a paște pe pajiștile arctice și a le menține deschise. Opt specii de fluturi sunt amenințate cu dispariția în această regiune, printre care fluturele Freyja și fluturele Arctic ringlet.