Deși datele agregate de la Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) și alte instituții similare sugerează o iarnă ușor mai blândă decât media multianuală la nivel european, această tendință generală nu elimină riscul unor episoade de vreme extremă la nivel local.
Climatologul Roxana Bojariu clarifică faptul că vortexul polar – o masă vastă de aer foarte rece situată deasupra Polului Nord – „își modifică în permanență atât intensitatea, cât și poziția. Când acesta slăbește sau se deplasează, aerul arctic poate coborî spre latitudini temperate, generând valuri de ger, căderi de zăpadă și viscol.”
Deja se observă un semnal de aer rece puternic deasupra părții nordice și centrale a Europei, pe fondul unui vortex polar cu o evoluție instabilă. Chiar dacă România nu se află constant în zona de impact direct, țara noastră este situată pe unul dintre culoarele de deplasare a acestor mase de aer.
Prognozele timpurii indică posibilitatea unui debut de iarnă mai timpuriu, cu răciri bruște și primele ninsori încă de la sfârșitul lunii noiembrie, în special în regiunile montane.
Dacă evoluția vortexului polar va urma direcția anticipată, România s-ar putea confrunta cu intervale de frig intens, ninsori și viscol, cu o probabilitate mai mare în lunile de vârf ale iernii, decembrie și ianuarie.
Cu toate acestea, scenariul predominant la nivel continental rămâne cel al unei ierni moderate, cu valori termice posibil peste mediile climatologice și precipitații în limite normale. Pentru România, acest lucru se traduce prin variabilitate: perioadele blânde vor alterna, cel mai probabil, cu episoade de iarnă autentică.
La momentul actual, este prematur să se estimeze cu precizie regiunile care vor fi lovite direct de aceste fenomene severe, deoarece predicțiile sezoniere nu au un grad ridicat de certitudine..