Casa Albă se confruntă cu o atenție tot mai intensă după ce au apărut explicații contradictorii cu privire la un atac militar american din Marea Caraibelor, în urma căruia au murit doi supraviețuitori neînarmați ai unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri, relatează ABC News.
În timp ce parlamentari din ambele partide cer răspunsuri, cresc suspiciunile că Secretarul Apărării, Pete Hegseth, fost prezentator TV devenit lider militar, ar fi ordonat acțiuni ce ar putea constitui crime de război conform dreptului internațional și legislației americane.
Controversa s-a amplificat după ce purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că președintele Donald Trump ar fi ordonat ca „toată lumea să fie ucisă” la bord, susținând că Hegseth doar a transmis comanda.
Totuși, aflat la bordul Air Force One, Trump a insistat că „nu ar fi dorit un al doilea atac” și a afirmat că Hegseth a negat că ar fi dat vreun asemenea ordin.
Președintele Donald Trump a adăugat că are „mare încredere” în Hegseth, contrazicând poziția oficială a Casei Albe.
Potrivit The Washington Post, Hegseth ar fi emis înaintea misiunii din 2 septembrie o directivă verbală prin care ordona ca toți cei de la bord să fie eliminați.
După ce primul atac cu rachetă a lăsat doi bărbați în viață, agățați de resturile ambarcațiunii, amiralul Mitch Bradley, ulterior promovat la conducerea Forțelor pentru Operațiuni Speciale, ar fi ordonat un al doilea atac pentru a respecta presupusa intenție a lui Hegseth.
O sursă a confirmat pentru ABC News că supraviețuitorii au fost uciși, deși lanțul ordinelor rămâne neclar.
Hegseth a respins acuzațiile numindu-le „fabricate” și a insistat că misiunea a respectat pe deplin dreptul conflictelor armate.
Parlamentari din ambele tabere politice au cerut investigații urgente, iar liderul democrat Chuck Schumer a solicitat publicarea „înregistrărilor complete și needitate” ale atacului.
Comisiile pentru Forțele Armate ale Senatului și Camerei au lansat investigații paralele, urmând să primească mărturia amiralului Bradley.
Mai mulți senatori, inclusiv democrații Tim Kaine și Chris Van Hollen, au avertizat că atacul ar putea întruni definiția unei crime de război, în special dacă supraviețuitorii nu reprezentau nicio amenințare.
Și republicanii și-au exprimat îngrijorarea. Senatorul Thom Tillis a declarat că, dacă ordinul se confirmă, „cel care l-a dat trebuie să plece din Washington”.
Statul Major Interarme (Joint Chiefs of Staff) susține că operațiunea a respectat legislația și a avut ca obiectiv distrugerea rețelelor de trafic de droguri.
Criticii subliniază însă incoerența explicațiilor oficiale, avertizând că, dacă nu a existat un conflict armat recunoscut, uciderea supraviețuitorilor ar reprezenta „pur și simplu omor”.