Hashtagurile nu mai contează. Cine decide acum ce vedem online

Hashtagurile au fost introduse pe Twitter în 2007, ca metodă simplă de grupare a conversațiilor pe același subiect. Au devenit rapid esențiale: evenimente majore, campanii sociale sau comerciale și proteste au avut fiecare propriul hashtag. Exemple precum #MeToo, #BlackLivesMatter sau #JeSuisCharlie au depășit spațiul online, influențând dezbateri la nivel mondial, mai arată Il Post.

Astăzi, situația este diferită. Pe X (fostul Twitter), Elon Musk a îndemnat utilizatorii să renunțe la hashtaguri, considerându-le inutile și inestetice. Instagram și TikTok au redus semnificativ numărul recomandat de hashtaguri, iar LinkedIn le-a marginalizat după implementarea unui algoritm bazat pe inteligență artificială.

Algoritmii pot identifica singuri conținutul

Platformele susțin că algoritmii actuali pot înțelege tematica postărilor fără etichete text. Analiza automată a textului, imaginilor, sunetelor, precum și monitorizarea interacțiunilor (timp petrecut, comentarii, distribuiri) permit clasificarea și distribuirea conținutului fără intervenția utilizatorului.

Navele Marinei Regale britanice urmăresc activitatea vaselor rusești pe Canalul Mânecii

Marea Britanie critică declarațiile lui Trump privind rolul aliaților NATO în Afganistan

Astfel, nu mai este nevoie ca acesta să precizeze subiectul printr-un hashtag. Platforma decide singură relevanța, iar din perspectiva esteticii vizuale, hashtagurile sunt considerate de multe ori inutile.

O pierdere de autonomie pentru utilizatori

Unii specialiști văd această schimbare ca pe o restrângere a libertății online. Adam Aleksic, cercetător în limbaj digital, subliniază că hashtagurile ofereau utilizatorilor posibilitatea de a influența distribuția conținutului, independent de algoritmi. Prin ele, oamenii puteau găsi și crea comunități în mod direct. Eliminarea lor transferă complet controlul către platforme, care decid ce și când este vizibil.

Declinul hashtagurilor este legat și de transformarea conținutului. Postările text scurte au fost înlocuite de formate vizuale – videoclipuri, imagini, meme-uri. Campaniile recente se răspândesc prin materiale virale, nu printr-un slogan precedat de „#”.

Un exemplu este „All Eyes on Rafah”, unde mesajul vizual a avut un impact mai mare decât un hashtag unificator. Mișcările există, dar nu mai pot fi urmărite cu aceeași ușurință printr-un singur simbol.

Ce urmează după hashtaguri

Pentru branduri și agenții, hashtagurile au devenit un instrument secundar, folosit rar și în contexte specifice. Pentru public, ele sunt adesea percepute ca aparținând unei etape depășite a internetului.

Odată cu dispariția lor, se pierde și un mod simplu de organizare colectivă – un cod comun prin care oamenii se adunau în jurul unei idei, fără filtrarea algoritmică. Hashtagurile pot fi demodate, dar absența lor ridică o întrebare esențială: cine are astăzi puterea de a modela conversațiile online?