Retehnologizarea Rectorului 1 de la Cernavodă intră la negocieri cu Comisia, urmează Unitățile 3 și 4. Bogdan Chirițoiu: „Ne trebuie pentru măsurile de ajutor de stat”

Șeful autorității naționale de concurență speră ca negocierile cu Bruxellesul pentru modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă vor fi încheiate în acest an, după care se va iniția dialogul și pentru Unităților 3 şi 4.

„Sunt sume prea mari”

Cele două reactoare nucleare ale României, operate de producătorul național de energie nucleară, Nuclearelectrica, au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, împreună, aproximativ 18,5% din producția totală de energie electrică a țării aproape de ora publicării (la ora 17:44).

„În acest an trebuie obţinut acordul Comisiei Europene pe planul de retehnologizare pentru Cernavodă 1 şi o să începem discuţiile – nu cred că le putem termina – dar vom începe procedurile, mai bine spus, pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4. Deci, anul ăsta vrem să obţinem autorizarea Comisiei Europene pe planul de retehnologizare la Cernavodă 1 şi să notificăm, deci să cerem aprobarea Comisiei Europene, pentru construcţia lui 3 şi 4. De ce ne trebuie aprobarea Comisiei Europene? Cel puţin pe zona noastră ne trebuie pentru măsurile de ajutor de stat, pentru că investiţiile astea nu se vor face numai în condiţii de piaţă. Sunt sume prea mari”, a declarat Bogdan Chiriţoiu în cadrul conferinței de luni.

Bogdan Chirițoiu: „Trebuie să dăm energie mai ieftină pentru industrie”. Cine ar trebui să elaboreze formula de ajutor pentru marii consumatori

Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești rămâne în analiză. Bogdan Ivan: „Considerăm că este oportun ca structura acționariatului să rămână neschimbată”. Pașii următori

Potrivit șefului Consiliului Concurenței, în acest sens trebuie identificată formula de acordare a acestor ajutoare de stat, fie sub formă de garanţii pentru creditele, fie prin garantarea preţului.

„Ajutorul de stat va trebui să vedem cum rezultă din discuţiile cu Comisia şi să vedem pe ce formulă doreşte să meargă Nuclearelectrica, dar în esenţă măsuri de ajutor de stat pot să însemne garanţii de stat pentru creditele pe care le vor lua ei, pentru că, repet, nu-i creditează nimeni pe sumele alea şi pe duratele alea – sume mari şi durate mari – fără o garanţie a statului şi, de asemenea, e posibil să le garantăm un preţ. Mecanismul se numeşte contract pentru diferenţă. În esenţă, contract pentru diferenţă înseamnă că statul îţi garantează un anumit preţ. Dacă în piaţă tu primeşti mai puţini bani, statul îţi dă diferenţa. E mai inteligent decât vechile mecanisme – numite feed-in tariff (FiT) – în care ţi se garanta un anumit preţ. Acum îţi plăteşte diferenţa între preţul de pe piaţă şi un anumit anumit preţ de care ai tu nevoie ca să fie rentabilă investiţia. Deci, astea ar fi mecanismele de ajutor de stat şi astea le găsiţi peste tot – toată lumea vrea să facă nuclear acum, nu mai suntem singurii care avem nuclear. Deja există decizie recentă a Comisiei Europene privind Cehia şi decizie privind Polonia. Deci, avem deja decizii din ultimii ani luate de Comisia Europeană, decizii de ajutor de stat care includ astfel de măsuri”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

Cum vor evolua consumul și producția de energie

Consumul de energie electrică este estimat să crească modest în următorii opt ani, în concordanță cu perspectivele de evoluție a Produsului Intern Brut (PIB), în timp ce capacitățile de producție, în special din surse regenerabile, sunt prevăzute să aibă un avans mai consistent, așa cum arată datele incluse în raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru 2024, consultat în premieră de reporterul Mediafax.

Specialiștii ANRE arată că, alături de gaze naturale, energia nucleară rămâne o soluție de dezvoltare strategică, ce va juca un rol important în asigurarea, atât a tranziției spre decarbonizare, cât și a securității energetice, prin punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030 și a noilor unități 3 și 4 de la CNE Cernavodă, la sfârșitul anului 2030 și respectiv 2031, conform estimărilor SN Nuclearelectrica SA.

Sursa: ANRE

De menționat că decizia finală în cazul proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești nu a fost luată încă, și este inclusă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acțiunarilor (AGA) din 12 februarie.