În 2024, unul dintre cofondatorii Anthropic a prezentat angajaților un plan ambițios, denumit intern „Project Panama”. Acesta avea ca scop digitalizarea rapidă a unor cantități impresionante de cărți fizice. Metoda implica achiziționarea de volume de la magazine de vechituri. Acestora li se îndepărta cotorul pentru a facilita scanarea, ceea ce le transforma în obiecte inutilizabile. Din acest motiv, inițiativa a fost tratată cu o confidențialitate extremă, scrie Il Post.
Spre deosebire de inițiative precum Google Books, care scanează volume fără a le altera, Anthropic a optat pentru o abordare rapidă și invazivă. Milioane de exemplare, provenite majoritar de la revânzători internaționali de pe piața de second-hand, au fost procesate prin această metodă.
Numeroase companii de inteligență artificială au fost acuzate că și-au antrenat modelele folosind copii digitale obținute ilicit de pe platforme denumite „biblioteci-umbră”. Cu toate acestea, documente ce au ieșit la lumină în contextul unui proces colectiv sugerează că Anthropic a încercat să evite un astfel de risc, utilizând exclusiv materiale dobândite legal.
Instanțele americane înclină să considere că utilizarea operelor protejate de drepturi de autor pentru antrenarea sistemelor AI se poate încadra sub incidența conceptului de „fair use” (utilizare echitabilă), cu condiția unui scop transformativ. Astfel, distrugerea cărților achiziționate în mod legitim ar putea oferi, în mod paradoxal, o soluție juridică mai sigură. Se impune totuși întrebarea etică fundamentală: până unde pot merge entitățile din domeniul AI în căutarea progresului tehnologic?