România, Bulgaria și Grecia, rușinea Europei la decese rutiere. Măsurile impuse de UE pentru țara noastră

Scăderi la nivel european, dar diferențe mari între țări

Cele mai recente date arată că 19.900 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în UE în 2024, cu 440 mai puțin decât în 2023. Aceasta reprezintă o reducere de 2%, considerată un progres semnificativ, mai ales ținând cont de creșterea numărului de vehicule pe cap de locuitor și a kilometrilor parcurși, arată raportul UE.

De la anul de referință 2019, decesele rutiere la nivel UE au scăzut cu 12%, însă această îmbunătățire ascunde diferențe majore între statele membre. Numai câteva țări: Belgia, Bulgaria, Danemarca, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia, sunt pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul UE de reducere cu 50% până în 2030.

Spania se află sub media UE privind decesele rutiere în 2024, ceea ce s-a tradus în 37 de decese la un milion de locuitori, o cifră mai mică decât media Uniunii Europene (UE), deși această țară a înregistrat o îmbunătățire a cifrelor sale, insuficientă pentru a atinge obiectivul stabilit de Bruxelles pentru 2030.

CE menține angajamentul de a reduce la jumătate numărul morților prin accidente rutiere până în 2030

Continentul cu cea mai scăzută siguranță rutieră din lume. Unde se situează România?

Unele state, precum Irlanda și Estonia, au înregistrat creșteri ale deceselor rutiere, în timp ce Franța, Italia și Țările de Jos au avut doar îmbunătățiri marginale. În 2024, Suedia a avut cea mai mică rată, cu 20 de decese la un milion de locuitori, iar România cea mai mare, cu 78 de decese la un milion.

România pregătește rețeaua națională de camere fixe de control al vitezei

Pentru a înțelege mai bine tendințele, Comisia Europeană a colaborat cu statele membre pentru a urmări indicatori cheie legați de siguranța rutieră. Proiectele „Baseline” și „Trendline” au identificat factorii care cresc riscul de accidente și au evidențiat diferențe semnificative între țări.

Programul EU Road Safety Exchange sprijină statele cu potențial de îmbunătățire prin parteneriate și schimb de bune practici. Unele țări au adoptat soluții concrete: după colaborarea cu Suedia, Lituania a extins aplicarea infrastructurii rutiere de tip 2+1, iar Letonia examinează investigații detaliate ale accidentelor inspirate din Finlanda.

România ar fi început pregătirile pentru instalarea unei rețele naționale de camere fixe pentru controlul vitezei, inspirată de sistemul spaniol, cu implementare planificată pentru 2026. Aceste măsuri vin ca răspuns la rata mare de accidente și ca parte a strategiilor naționale pentru reducerea victimelor rutiere.

Prioritizarea siguranței rutiere rămâne responsabilitate națională

Schimburile de experiență au ajutat la consolidarea comunității europene de siguranță rutieră și la promovarea evaluării reciproce între statele membre. Totuși, integrarea siguranței rutiere în politici precum sănătatea, economia și securitatea la locul de muncă rămâne predominant responsabilitatea autorităților naționale.

În UE, inițiativele legislative, de finanțare și cercetare sunt importante, însă implementarea efectivă revine administrațiilor locale și regionale. Rapoartele naționale evidențiază că măsurile sunt de cele mai multe ori încadrate în strategii multianuale, planuri de acțiune sau programe guvernamentale care stabilesc priorități, finanțare și obiective specifice.

Acțiunile susținute, investițiile și prioritizarea siguranței rutiere au dat rezultate în mai multe state. De exemplu, Polonia, Lituania și Slovenia au redus decesele rutiere cu 33-35% în 2024 comparativ cu 2019, fiind aproape de ținta de reducere cu 50% până în 2030.

România, Bulgaria și Grecia încă în urmă

În schimb, România, Bulgaria și Grecia înregistrează în continuare un număr semnificativ mai mare de decese rutiere decât media UE, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare.

Chiar dacă unele state au introdus noi politici de siguranță rutieră în 2025, efectele acestora nu se reflectă încă în datele privind decesele și accidentele.

Raportul arată clar că fără acțiuni suplimentare, România riscă să nu atingă obiectivul UE de reducere cu 50% a numărului de decese până în 2030, în ciuda progreselor mici înregistrate la nivel european.