Andreea Paul, nume vehiculat pentru Ministerul Educației: Nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare

„Nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt”

Andreea Paul a susținut că este necesar ca dialogul dintre Guvern și reprezentanții educației să devină o instituție permanentă, care să nu apară doar în situațiile de criză. 

„Revendicările profesorilor și studenților sunt legitime și trebuie tratate cu respect. Dialogul permanent dintre Ministerul Educației, Guvernul României, în ansamblul său, și actorii din sistem trebuie consolidat, nu activat doar în perioade de criză sau dezechilibre bugetare. Nu este normal să sacrificăm viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt. Educația se confruntă cu tensiuni permanente: de la demnitatea profesiei didactice, la bursele și sprijinul pentru studenții vulnerabili și performanți, finanțarea cercetării competitive și susținerea programelor relevante pentru societate, care oferă competențe reale tinerelor generații și cresc șansele de angajare după finalizarea studiilor”, a declarat Paul pentru MEDIAFAX. 

Performanța pe trei direcții de acțiune 

Fostul consilier al premierului Boc a anunțat că există trei direcții pe care trebuie să se axeze îmbunătățirea sistemului educațional din România, acestea fiind combaterea abandonului școlar, creșterea calității procesului educațional și utilizarea inteligenței artificiale pentru personalizarea parcursului educațional. 

Ministerul Educației aprobă pe șest programa școlară de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a / Nimeni nu știe cum arată

Ministerul Educației, pentru că a nins: „Bucurați-vă responsabil de zăpadă”!

„Un tip de performanță este să aduci copiii la școală, care este prioritatea de grad 0 a României, ratată de trei decenii și jumătate. Și aici o coaliție puternică între societatea civilă, care poate lucra punctual, personalizat la firul ierbii, cu instituțiile deconcentrate, cu autoritățile publice, locale”, spune Paul. 

O altă direcție este creșterea calității procesului de educație: „Un alt tip de prioritate este să aduci copiii la școală de la nota 5 la nota 8. Și asta înseamnă creșterea calității educației. Și dacă ne uităm la indicatorii de rezultat PISA, vedem că pierdem în alfabetizarea funcțională, mai ales la matematică, și stagnăm la limba română, la literație. Foarte mulți din alți indicatorii de rezultat educațional sunt problematici și stagnează pe un deceniu și jumătate. Deci trebuie să ne centrăm pe creșterea calității educației. Și pe asta nu o putem face fără să investim semnificativ în profesori”

Paul urmărește și introducerea inteligenței artificiale în parcursul educațional al elevilor: „Un alt tip de performanță este să reușești să duci educația spre nivelul de personalizare, raportat la talentele, interesele, abilitățile, pasiunile fiecărui elev. Și asta se poate face cu tutorat bazat pe inteligență artificială, care să sprijine profesorul la catedral. Ce vreau să spun este că viitorul educației este bazat pe AI și nu trebuie să ne fie frică de această realitate. Se vorbește foarte mult de frică în calea AI, de multe riscuri în folosirea AI-ului, dar o educație așezată nu mai poate face abstracție de dinamica aceasta tehnologică”.

Critici la adresa „tăierilor oarbe”

Despre măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan cu scopul reducerii deficitului bugetar, Paul a comentat: „Sigur că sunt restricții și constrângeri bugetare reale. Și foarte probabil va fi necesară o ajustare la finanțarea universităților. Dar acestea nu ar trebui făcute sub nicio formă, printr-o tăiere oarbă liniară. Reducerea risipei nu înseamnă același lucru cu reducerea calității. Deci, țin nevoia să specific foarte clar că trebuie protejată calitatea educației cu rezultatele sale, profesia și demnitatea de dascăl, de cadru didactic universitar, de cercetător”. 

„Mi se pare incredibil că în România anului 2026, noi încă nu avem un tablou de bord al învățământului și cercetării românești, în care să ne fie foarte clare lucrurile cu privire la rezultate. Și îmi doresc o educație performantă”, a mai declarat Paul. 

Întrebată despre o posibilă perturbare a anului școlar, a comunicat: „Pentru mine prioritar este și de bun simț, mi se pare că anul școlar să decurgă firesc, neîntrerupt, fără sincope, fără sincope la examene, fără improvizați în repartizări, fără emoții inutile pentru copii și părinți. Și din punctul acesta de vedere toată lumea ar trebui să fie aliniată. Și sindicaliști, profesori, asociațiile de elevi, studenți, instituțiile publice și unitățile de învățământ. Deci asta e o prioritate de grad zero să asigurăm buna desfășurarea anului școlar”. 

Profilul viitorului ministru

Întrebată despre profilul viitorului ministru al Educației, Paul a declarat că acestea trebuie să fie fizic între elevi și profesori, predictibil în decizii și ghidat de un „tablou de bord transparent”. 

„Noi am avut anul și ministrul. E foarte complicat să ai coerență într-un sistem așa de complex cum este sistemul de învățământ. Viitorul ministru, ca profil, îl văd prezent, îl văd predictibil și îl văd orientat pe rezultate, nu pe communicate. Și când zic prezent, îl văd prezent între elevi, între studenți, între profesori, în școală, predictibil în sensul în care nu îmi pleacă deciziile anunțate peste noapte sau care afectează anul școlar. Și de ce spun orientat pe rezultate? Pentru că educația are nevoie de performanță. Și are nevoie de performanță pe linie. De la a duce copiii la școală, calitatea educației odată ce sunt în școală, învățarea să devină mai atractivă și de impact, să aibă sens în viața ulterioară, adultă, a elevului din băncile școlii de astăzi. Și asta se face cu un tablou de bord. Și insist iarăși, cred că a doua oară zic astăzi aici, avem nevoie de un tablou de bord transparent al sistemului de învățământ și de cercetare”, a declarat pentru MEDIAFAX. 

Protestele din Educație

Declarațiile au fost făcute în contextul protestelor sindicatelor din Educație. Protestele au fost organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat și Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. 

Printre revendicările protestatarilor, se numără: reluarea angajărilor și sprijinul pentru tinerii cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educație și cercetare, recunoașterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, păstrarea indemnizației pentru titlul de doctor, lansarea programelor naționale de cercetare, refacerea integrală a burselor studențești, precum și deblocarea fondurilor universităților pentru proiecte europene.