Întrebarea dacă realitatea este o simulare nu este nouă. Filosofi și oameni de știință au dezbătut-o de decenii.
Filmul Matrix din 1999 a popularizat-o pentru marele public. Vopson merge mai departe decât predecesorii săi: el susține că are dovezi concrete, nu doar speculații filozofice, scrie Popular Mechanics.
Vopson pornește de la a doua lege a termodinamicii, care spune că entropia – dezordinea dintr-un sistem – poate doar să crească.
Aplicând același principiu sistemelor informatice, se aștepta ca entropia informației să crească similar. În schimb, aceasta rămâne constantă sau chiar scade. Această contradicție l-a determinat să formuleze a doua lege a infodinamicii.
Vopson argumentează că un univers supercomplex, dacă ar fi o simulare, ar necesita optimizare și compresie a datelor pentru a reduce puterea de calcul necesară. Exact acest comportament îl observă în sistemele biologice, fizica atomică și cosmologie.
Mutațiile genetice, susține el, nu sunt aleatorii – ci apar astfel încât entropia informației să fie minimizată. A analizat în acest sens virusul SARS-CoV-2, iar rezultatele au fost publicate în revista AIP Advances.
Afirmațiile lui Vopson sunt departe de a fi acceptate ca dovezi definitive.
Există la fel de multe studii care resping existența noastră digitală, pe cât sunt cele care o susțin. Teoria ar necesita verificări suplimentare riguroase pentru a fi luată în serios de comunitatea științifică în ansamblu. Întrebarea lui Platon rămâne, deocamdată, fără răspuns.