Echinocțiul de primăvară – 20 martie 2026: ce înseamnă, ce efecte are și ce superstiții există

Echinocțiul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar durata zilei devine aproximativ egală cu cea a nopții în toate regiunile globului. Fenomenul apare de două ori pe an, primăvara și toamna, iar cel de primăvară marchează începutul unui nou ciclu al naturii. După acest moment, zilele devin din ce în ce mai lungi, iar temperaturile cresc treptat.

Efecte asupra oamenilor și a naturii

Echinocțiul este asociat cu schimbări vizibile în mediul înconjurător. Natura „revine la viață”, plantele încep să înflorească, iar animalele devin mai active.

Echinocțiul de primăvară 2026. Explicația pentru care primăvara nu mai vine pe 21 martie

Gândul: Nu sunt bani pentru nimic, taie de peste tot, dar Bolojan a găsit bani în plus pentru servicii. SRI primește cu 13% mai mulți bani în 2026. La ce sumă amețitoare ajunge bugetul Serviciului Roman de Informații și care e situația la celelalte servicii secrete

Pentru oameni, perioada este adesea legată de creșterea nivelului de energie și a stării de bine.Ritmul biologic se reglează datorită mai multor ore de lumină iar oamenii simt dorința de schimbare, curățenie și reînnoire. În multe culturi, echinocțiul simbolizează echilibrul, fiind momentul perfect pentru noi începuturi.

Superstiții și tradiții în România

În tradiția populară românească, echinocțiul nu era întotdeauna numit astfel, dar era asociat cu venirea primăverii și renașterea naturii. Se credea că este bine să faci curățenie generală în gospodărie pentru a alunga energiile negative și exista credința că ce faci în această zi îți poate influența starea pentru restul primăverii. De asemenea se spunea că nu este bine să te cerți sau să fii supărat, pentru a nu atrage ghinion iar gospodarii începeau lucrările agricole, considerând momentul favorabil. În unele zone, se zice că vremea din ziua echinocțiului arată cum va fi primăvara.

Superstiții și tradiții din lume

Echinocțiul de primăvară este sărbătorit în întreaga lume prin ritualuri și festivaluri: În Iran și alte țări din Asia Centrală, echinocțiul marchează Nowruz, Anul Nou persan, simbol al reînnoirii și al speranței. La Stonehenge, oameni din întreaga lume se adună pentru a urmări răsăritul soarelui. În Mexic, la Chichen Itza, apare celebra „umbră a șarpelui” pe piramidă, un fenomen spectaculos legat de echinocțiu iar în Japonia, echinocțiul este zi liberă și moment de reflecție și vizitare a mormintelor.

În multe culturi, ziua este considerată un moment de echilibru între lumină și întuneric, între trecut și viitor.

Echinocțiul de primăvară rămâne unul dintre cele mai simbolice momente ale anului. Dincolo de explicația științifică, el continuă să fie perceput ca un prag între anotimpuri și o invitație la reînnoire – atât în natură, cât și în viața oamenilor.