Prima pagină » Social » Este posibil să rămânem fără magazine de produse second-hand / Proiectul de OUG al Ministerului Mediului privind produsele reutilizabile are cerințe „imposibil de pus în practică”

Este posibil să rămânem fără magazine de produse second-hand / Proiectul de OUG al Ministerului Mediului privind produsele reutilizabile are cerințe „imposibil de pus în practică”

Industria reutilizării textilelor avertizează că proiectul de Ordonanță de Urgență privind deșeurile textile riscă să blocheze un sector care deja funcționează, prin introducerea unor obligații considerate imposibil de aplicat și fără corespondent în alte state din Uniunea Europeană. Cine ar avea de câștigat?
Este posibil să rămânem fără magazine de produse second-hand / Proiectul de OUG al Ministerului Mediului privind produsele reutilizabile are cerințe „imposibil de pus în practică”
aretex
Luiza Moldovan
08 apr. 2026, 12:32, Social

Ministerul Mediului, în colaborare cu Ministerul Economiei, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență care ar putea să impună reguli mult mai stricte la importurile de produse reutilizabile, inclusiv textile.

Deși intenția din spatele acestui proiect este lăudabilă (reglementarea strictă a deșeurilor – România nu este o groapă de gunoi), totuși, reprezentanții „industriei reutilizării” susțin că textul propus introduce obligații excesive și necorelate cu realitatea din teren – lucruri care ar putea afecta grav funcționarea sectorului.

De la publicarea textului de proiect de OUG al Ministerului Mediului și până acum, petiția online inițiată de Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) denumită „Semnează ca să mai poți cumpăra haine second-hand a strâns aproape 6.000 de semnături.

Într-un răspuns transmis la solicitarea Mediafax, Zoltan Gündisch, președintele ARETEX (Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile), detaliază principalele probleme ale proiectului, care urmează să intre în dezbatere publică pe 16 aprilie.

Obligații „disproporționate” față de restul UE

Potrivit ARETEX, proiectul introduce un set de cerințe administrative care nu se regăsesc în alte state membre ale Uniunii Europene.

Printre acestea se numără: etichetarea individuală a fiecărui produs, avize prealabile pentru activități, cerințe complexe de trasabilitate, limitări privind transportul, sancțiuni considerate excesive.

Potrivit ARETEX, aceste măsuri nu sunt justificate de riscuri reale demonstrate și depășesc cadrul european.

Confuzie între produse și deșeuri

Unul dintre cele mai criticate aspecte este modul în care proiectul tratează produsele second-hand.

ARETEX atrage atenția că articolele reutilizabile sunt tratate ca potențial periculoase (ușor de clasificat la categoria „deșeuri), ba mai mult, că există riscul ca acestea să fie considerate deșeuri doar prin trecerea timpului.

Această abordare contrazice, potrivit organizației, principiile economiei circulare și legislația europeană în domeniu.

„Mai mult, proiectul creează o confuzie majoră între produse și deșeuri și ajunge să trateze articole reutilizabile ca potențial periculoase sau chiar să le transforme în deșeuri prin simpla trecere a timpului, ceea ce contrazice direct principiile economiei circulare și legislația europeană.

ARETEX susține obiectivul legitim de combatere a importurilor ilegale de deșeuri, însă considerăm că soluția nu este blocarea unei întregi industrii care funcționează legal, ci intervenții țintite, bazate pe risc real și pe controale eficiente”, menționează Zoltan Gündisch.

Etichetare imposibil de aplicat în practică

Proiectul de OUG prevede obligații de etichetare care includ informații precum compoziția exactă a materialelor și specificarea aditivilor utilizați de producător, informații care nu sunt disponibile în cazul produselor second-hand.

Operatorii nu au posibilitatea reală de a le determina.

Mai mult, obligația este extinsă la nivelul comerțului cu ridicata, unde produsele sunt manipulate în baloți sau saci și procesate în volume foarte mari, ceea ce face etichetarea individuală imposibilă din punct de vedere operațional.

„Proiectul introduce o serie de cerințe dificil sau imposibil de aplicat în practică. De exemplu, sunt prevăzute obligații de etichetare care ar impune includerea unor informații precum compoziția exactă sau aditivii utilizați de producător. Spre deosebire de producția de haine noi, în cazul produselor second-hand aceste informații nu sunt disponibile, iar operatorii care pregătesc articolele pentru reutilizare nu au cum să le determine.

Etichetarea există deja la nivel de retail, adică în magazine, însă proiectul extinde această cerință la nivelul comerțului cu ridicata, unde produsele sunt transportate în baloți sau saci. În aceste condiții, etichetarea individuală devine imposibilă din punct de vedere operațional, mai ales în cazul unităților de sortare care procesează zilnic zeci de tone de textile”, arată Zoltan Gündisch.

Cerințe suplimentare de procesare: costuri și blocaje

Alte prevederi criticate vizează tratarea produselor: spălarea și călcarea fiecărui articol, sortarea după compoziție și culoare.

În această privință, ARETEX susține că aceste măsuri nu sunt utilizate în sectorul reutilizării, că ar face modelul economic nerentabil și că nu există dovezi privind riscuri reale pentru sănătatea publică.

Mai mult decât atât, în prezent, legislația deja impune sortarea și igienizarea produselor înainte de comercializare.

Restricții logistice și efecte în lanț

Proiectul introduce și limitări privind importurile, care ar putea fi realizate doar în intervalul de funcționare al ANPC.

Potrivit lui Gündisch, consecințele s-ar putea traduce în timpi mai mari de așteptare la frontieră, costuri suplimentare pentru operatori, creșterea prețurilor finale.

În acest context, produsele second-hand ar putea deveni mai puțin atractive comparativ cu articolele noi de tip fast-fashion, ceea ce ar reduce reutilizarea textilelor, adică efectul ar fi exact inversul a ceea ce propune proiectul de OUG.

Există deja instrumente de control, susține industria

ARETEX consideră că problema importurilor ilegale poate fi gestionată fără restricții generalizate, iar, în această privință, este invocat sistemul e-Transport, care permite monitorizarea cantităților, identificarea operatorilor și realizarea de controale țintite pe bază de risc.

Risc de infringement la nivel european

Organizația avertizează și asupra posibilității declanșării unor proceduri de infringement a României de către UE, iar argumentele sunt bariere administrative și comerciale suplimentare, restricțiile asupra liberei circulații a mărfurilor și introducerea unor standarde tehnice nearmonizate la nivel european.

Adoptarea unilaterală a unor astfel de măsuri ar putea crea distorsiuni pe piața unică.

Ce propune ARETEX

La dezbaterea publică de pe 16 aprilie, ARETEX va propune o serie de modificări punctuale, printre care: eliminarea cerințelor imposibil de aplicat, trecerea la documentare la nivel de lot, nu pe produs individual, eliminarea obligației de a furniza informații indisponibile (compoziție, aditivi, producător), separarea semantică clară între produse reutilizabile și deșeuri, înlocuirea sancțiunilor excesive cu un cadru proporțional:

„Este nevoie de o reglementare echilibrată”

Lăudabil în intenție, proiectul de OUG propus de Ministerul Mediului are, în opinia reprezentanților industriei reutilizării, hibe de natură să afecteze întregul sector.

„Este nevoie de o reglementare echilibrată, construită împreună cu industria, care să combată frauda fără a afecta un sector esențial pentru economia circulară, locurile de muncă și accesul populației la produse accesibile”, transmite Zoltan Gündisch, președinte ARETEX.

Reamintim, proiectul de OUG al Ministerului Mediului privind produsele reutilizabile este în dezbatere publică pe 16 aprilie.

Recomandarea video