Încălzirea globală extremă nu mai pare inevitabilă. Energia solară și eoliană schimbă cele mai negre scenarii

Adaugă ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Un nou set de modele climatice realizate de un grup internațional de cercetători arată că scenariul unei creșteri de 4,5°C până în anul 2100 nu mai este considerat probabil. În schimb, noua limită pentru cel mai grav scenariu este acum de aproximativ 3,5°C peste nivelurile preindustriale, scrie Euronews.

Energia regenerabilă schimbă calculele climatice

Cercetătorii spun că scăderea accelerată a costurilor pentru panourile solare și turbinele eoliene reduce șansele unei lumi dominate aproape exclusiv de combustibili fosili. În același timp, politicile climatice introduse în ultimii ani au început să reducă ritmul emisiilor globale, care se situează acum sub proiecțiile folosite în vechile scenarii extreme. Noile estimări provin din proiectul internațional ScenarioMIP, care dezvoltă modele climatice utilizate ulterior în rapoartele Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC).

Până când va fi locuibil Pământul. Cercetătorii au un răspuns îngrijorător

Chiar și scenariile „mai bune” rămân periculoase

Deși reducerea proiecției maxime este considerată o veste relativ pozitivă, oamenii de știință avertizează că o încălzire de 3,5°C ar avea în continuare efecte devastatoare asupra planetei. Ținta stabilită prin Acordul de la Paris din 2015 este limitarea încălzirii globale la maximum 2°C, ideal 1,5°C. Noile modele arată însă că depășirea pragului de 1,5°C este deja aproape inevitabilă. Potrivit estimărilor actuale, dacă politicile climatice rămân la nivelul prezent, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,5°C până la sfârșitul secolului.

Cum au fost construite scenariile extreme

Modelele climatice iau în calcul mai mulți factori: populația globală, consumul de energie, politicile climatice, cooperarea internațională și evoluția tehnologiilor. Scenariile cele mai grave presupun o revenire masivă la combustibili fosili, slăbirea politicilor de mediu și intensificarea conflictelor geopolitice și economice. În aceste condiții, statele ar prioritiza securitatea energetică și competiția regională în detrimentul combaterii schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că un astfel de scenariu ar putea declanșa schimbări ireversibile în sistemele climatice ale Pământului, inclusiv topirea accelerată a ghețarilor și modificări majore ale oceanelor.

Riscurile nu dispar nici în scenariile optimiste

Chiar și în variantele cu emisii reduse, cercetătorii avertizează că unele efecte pot deveni ireversibile pe termen uman. Creșterea nivelului mărilor, degradarea recifelor de corali sau afectarea pădurilor tropicale ar putea continua chiar dacă temperaturile globale sunt stabilizate ulterior. Noile modele climatice folosesc date reale privind emisiile până în 2023 și includ estimări mai precise despre modul în care oceanele și pădurile absorb dioxidul de carbon pe măsură ce planeta se încălzește.