Anchetă comună România–Republica Moldova–Ucraina: O rețea de fraude cu investiții, destructurată. Prejudiciul, de 3,6 milioane de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Autoritățile judiciare din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat în data de 25 iunie 2026 o acțiune operativă comună într-un dosar privind infracțiuni de înșelăciune cu investiții, acces ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, au fost puse în executare opt mandate de percheziție domiciliară în România și 17 în Ucraina, dintre care patru au vizat sedii în care funcționau call-centere. Acțiunea a fost realizată în cadrul unei echipe comune de anchetă, sub coordonarea EUROJUST și cu sprijinul EUROPOL.

Cum funcționa schema frauduloasă

Ancheta vizează activități infracționale desfășurate începând cu anul 2023, victimele fiind convinse să investească în criptomonede sau acțiuni prin intermediul unor platforme care utilizau denumiri precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL.

Percheziții în România și Republica Moldova într-o amplă fraudă cu suplimente „miraculoase” și investiții false

„Autorii au creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care au promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite”, se arată în comunicatul Parchetului.

Persoanele interesate completau formulare pe site-urile administrate de suspecți, după care erau contactate telefonic de operatori care le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare. După efectuarea primelor depuneri, victimele erau determinate de alți membri ai grupării să investească sume tot mai mari, promițând câștiguri consistente. După ce victimele transferau cât mai mulți bani, platformele deveneau inaccesibile, iar orice contact cu presupușii consultanți înceta.

În plus, suspecții utilizau pseudonime și tehnici de manipulare pentru a convinge victimele să investească. În unele cazuri, victimele ajungeau să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze programe de acces la distanță, iar membrii grupării obțineau control asupra dispozitivelor.

Întreg mecanismul, susținut cu materiale realizate cu instrumente AI

Totodată, schema ar fi fost susținută de materiale video false generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Toate acestea au avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul AI care au promovat un conținut de tip «deepfake», în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România”, se mai precizează în comunicat.

Prejudiciul estimat se ridică la 3,6 milioane de lei

În urma perchezițiilor au fost ridicate peste 150 de sisteme informatice, inclusiv telefoane mobile, laptopuri, calculatoare și dispozitive de stocare, dar și peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, documente și alte mijloace materiale de probă.

Până în prezent au fost identificate 43 de victime, iar prejudiciul total este estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei.

În România sunt cercetate șapte persoane, însă doar două au fost depistate până în prezent, celelalte aflându-se în afara spațiului UE, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.