Gumuțeasca, o limbă veche de un secol, este încă vorbită într-un sat din România. Când este folosită de localnici

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

În satul Mărgău, aflat în Munții Apuseni, localnicii încă vorbesc o limbă veche de un secol, relatează Gândul.

Potrivit unei localnice, limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”.

De exemplu, „abrion” înseamnă lapte, la femeie îi zice „hazaică” și „doponește-te” este sinonim cu „du-te de aici”.

Ce cuvinte sunt folosite de localnici

• Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca?/ înțelegi?
• Tălăuz = sticlă
• Munuc, s-asface deapsă! (Munuc! e un fel de „Băi!”) = Băi, e om bun!
• Munuc, s-asface spurav! = „Fii atent că e om rău!”
• Munuc, s-asface deapsă! = „E un om bun!”
• Munuc, atină gădineală! = „Să ceri mâncare!”
• Ţuică = găină
• Hoţ de lucruri = găinar
• A mânca = Gădină
• Gură = Gădinătoare
• Preot = codău
• Bani = piţule, goloji
• Om, bărbat = milău
• Femeie = milăiţă
• Ţigară = sfârlă
• Băutură = hurtez
• Prezenţa unei persoane = asface
• A dosi = diamante
• Porc = gomon
• Cal = ţolan
• Căruţă = toigă
• Poliţist = tistulaș

Ironia lui Siegfried Mureșan după ce PSD a anunțat că va reclama PNL la Bruxelles: este partidul condus de premierul OUG 13

Bazinele de retenție anunțate de Ciucu: unul finalizat, două în lucru, unul în proiectare

Margău, o comună din județul Cluj, este cunoscută pentru „limba gumuțească”, jargon geamgiilor din sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată România.

Nu are nicio legătură cu limba română

Vocabularul acestei limbi nu are nicio legătură cu limba română. Astfel, geamgii mărgăuani nu erau înțeleși de alte persoane.

Un obicei în zonă este „măsurișul oilor”. Acesta este un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din cele învecinate, potrivit sursei citate.

Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă

În Mărgău există două lăcașuri de cult: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă sunt Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice), Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată), Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate), Munții Apuseni – Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.

În această comună s-au născut personalități precum Emil Boc (1966), actualul primar al Clujului (născut în Răchițele), dar și Teodor Șușman (1894-1951), luptător anticomunist, Iosif Capotă (1912-1958), luptător anticomunist și Dumitru Mustață (1929-1977), scrimer, mai arată sursa.