Banii publici și-au schimbat direcția în 2026: mai mult pentru apărare, mai puțin pentru construcții (P)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Statistica oficială pe primul semestru încă nu a apărut. Am măsurat-o însă direct, din date: în prima jumătate a lui 2026 s-au publicat pe SEAP 41.981 de anunțuri noi de licitație, cu o valoare estimată de 160,3 miliarde de lei. Față de aceeași perioadă din 2025, este o scădere de 12% ca număr și de 11% ca valoare. Cifrele provin din monitorizarea integrală a anunțurilor publicate pe SEAP și sunt o măsurătoare directă, nu o statistică oficială — tocmai de aceea pot fi publicate înainte de raportul ANAP.

Important nu e că piața a scăzut, ci felul în care a scăzut. Sub media negativă se ascunde o reașezare profundă a banilor publici.

1. De ce s-a răcit piața: austeritate și un buget adoptat târziu

Comisia Europeană propune 5 proiecte de apărare pentru consolidarea capabilităților industriale ale Europei

One United Properties lansează Oferta Publică de Cumpărare pentru răscumpărarea și anularea a până la 4.770.000 de acțiuni

Începutul de an a fost slab, și nu întâmplător. România a intrat în 2026 cu cel mai mare deficit din UE — în jur de 9,3% din PIB, cu o țintă de 6,2% pentru acest an — și cu un pachet de austeritate: TVA majorat de la 19% la 21%, salarii și pensii înghețate, blocaj la angajări în sistemul public.
Mecanismul cel mai direct a fost o ordonanță de urgență din august 2025, care a suspendat investițiile cu un stadiu fizic sub 30% finanțate din PNRR, PNDL și „Anghel Saligny” și a interzis semnarea de noi angajamente pentru proiectele nou-finanțate. Pe scurt, un stop pentru lansarea de licitații noi pe aceste programe.

Peste toate, bugetul de stat pe 2026 a fost adoptat abia pe 20 martie — o întârziere de aproape trei luni. Fără un buget aprobat, autoritățile contractante nu au avut credite ferme ca să scoată licitații la început de an. Se vede limpede în date: ianuarie și februarie au fost foarte slabe (4.104, respectiv 6.273 de anunțuri), iar volumul revine aproape de nivelul de anul trecut abia în mai și iunie, după ce bugetul a intrat în vigoare.

2. Apărarea, motorul semestrului: aproape 39% din contracte

Dacă o singură categorie definește anul 2026, aceasta este apărarea. Doar 103 contracte au însumat circa 26,4 miliarde de lei — aproape 39% din valoarea totală a contractelor reale (am exclus acordurile-cadru, ale căror plafoane s-ar contabiliza dublu).

Nu e o coincidență, ci un eveniment cu termen fix. Aproape tot provine din pachetul de circa 5,7 miliarde de euro semnat cu Rheinmetall, finanțat prin instrumentul european SAFE, cu termen de semnare pe 30 mai 2026. De aici și aglomerarea de contracte din mai și iunie: 298 de vehicule de luptă Lynx KF41 (asamblate la Mediaș), sisteme de apărare antiaeriană Skyranger 35 și Skynex, nave de patrulare construite la Mangalia și muniție de 35 mm.

România a accesat o alocare SAFE de 16,68 miliarde de euro — a doua ca mărime din UE, după Polonia — iar bugetul apărării pe 2026 a urcat la circa 57 de miliarde de lei (aproximativ 2,81% din PIB). Pentru un stat de la granița estică a NATO, înzestrarea armatei a devenit cea mai mare linie de cheltuială publică a momentului.

3. Construcțiile merg pe două viteze

În timp ce apărarea urcă, lucrările noi de construcții scad — și nu puțin: clădiri minus 40%, drumuri și poduri minus 44%, proiectare minus 29%, rețele de apă și canalizare minus 37% față de anul trecut. Explicația ține tot de austeritate: programul „Anghel Saligny” a ajuns la un grad de contractare de 77%, cu noi angajamente înghețate, cu o finanțare pe 2026 sub jumătate față de 2025 și cu plăți amânate către 2027.

În paralel, alte categorii cresc: lucrările de întreținere și reparații (plus 53%), finisajele (plus 203%), instalațiile sanitare (plus 162%) și produsele metalurgice și de fixare (plus 221%). Banii nu dispar, ci se reorientează: mai puțin pentru a construi de la zero, mai mult pentru a finaliza proiectele deja începute. Aceeași imagine apare și în datele oficiale ale INS pentru ianuarie 2026: lucrările de construcții noi scad, în timp ce întreținerea și reparațiile curente cresc.

Aici intervine al doilea termen european: 31 august 2026, data-limită pentru finalizarea proiectelor din PNRR. De aceea, deși pe ansamblul semestrului construcțiile sunt în scădere, în ultimele săptămâni din iunie s-a văzut un vârf la proiectare și la drumuri — nu o revenire a cererii, ci o cursă contra cronometru pentru a contracta lucrările de finalizare înainte ca fondurile să expire.
Două termene europene, care trag în sensuri opuse, au dat tonul semestrului: 30 mai (SAFE) a declanșat valul de contracte pentru apărare, iar 31 august (PNRR) a frânat lucrările noi și a împins banii spre finalizări.

4. Ce a rezistat: transportul și sănătatea

Transportul e ferit de austeritate dintr-un motiv simplu: banii europeni nu pot fi redirecționați ca să acopere deficitul. Cele mai mari contracte de transport ale semestrului sunt aproape toate de drumuri și căi ferate, finanțate prin Programul Transport 2021–2027: A7 Pașcani–Suceava (2,86 miliarde de lei), drumul expres Arad–Oradea (2,85 miliarde de lei), 12 trenuri electrice Siemens (1,62 miliarde de lei). CNAIR a fost, de departe, autoritatea cu cele mai mari valori contractate în semestru.

Sănătatea a mers în sens invers față de restul pieței: serviciile de sănătate plus 26%, consumabilele medicale plus 9%, iar medicamentele rămân categoria numărul unu ca valoare (circa 13,7 miliarde de lei, estimativ). Creșterea vine din trei surse: cele trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova, circa 10 miliarde de lei) care intră în execuție, un buget al Sănătății mai mare cu 32,5% pe 2026 și centralizarea achiziției de medicamente scumpe. În schimb, zona IT a încetinit (echipamente IT minus 19%, servicii software minus 22%, dezvoltare software minus 32%), o explicație plauzibilă, dar neconfirmată oficial, ține tot de calendarul PNRR: partea de digitalizare e acum în faza de închidere, nu de lansare.

Ce înseamnă pentru firme

Pentru cine lucrează cu sectorul public, prioritățile pe 2026 sunt clare: apărarea, transportul feroviar și rutier și sănătatea sunt zonele unde se semnează contractele — și unde fondurile europene protejează bugetele. Lucrările noi de construcții la nivel local sunt în pauză până se deblochează finanțarea; în schimb, finisajele, instalațiile și întreținerea au cerere reală chiar acum, din cursa de finalizare a proiectelor PNRR. Intervalul de până pe 31 august e unul de execuție, nu de lansare.

Și dacă piața internă e prea strâmtă: Europa

Când bugetele interne întârzie, mai există o direcție pe care puține firme românești o folosesc: restul Uniunii Europene. Piața unică de achiziții publice valorează circa 670 de miliarde de euro pe an, cu peste 441.000 de licitații deschise în ultimele 12 luni peste pragurile europene. Și totuși, firmele românești câștigă direct sub 100 de contracte pe an la autorități din alte state membre — potrivit unei analize proprii pe feed-ul oficial european TED. Este o piață deschisă, dar aproape neatinsă.

Logica e dublă. Pe de o parte, diversificarea: când piața internă e aglomerată sau bugetele întârzie, o piață de zece ori mai mare oferă alternative — cel mai realist prin furnizarea de produse și prestarea de servicii, nu neapărat lucrări peste graniță. Pe de altă parte, reciprocitatea: dacă la licitațiile din România câștigă tot mai des firme din Turcia, Polonia sau alte state, piața unică funcționează în ambele sensuri — aceiași concurenți, alt teren, unde firmele românești pot avea un avantaj de preț sau de nișă. Firmele care vor să testeze această piață pot urmări licitațiile publice din peste 30 de țări europene, nu doar cele din România.

O ultimă precizare de onestitate: cifrele pentru SEAP sunt o măsurătoare directă, nu o statistică oficială, iar iunie 2026 încă nu e complet (atribuirile se publică cu întârziere), așa că scăderile pot părea ceva mai mari decât vor fi după actualizare. La fel, cifrele privind piața europeană provin din monitorizarea feed-ului oficial TED, nu dintr-o statistică publicată de Comisia Europeană.