Un fost ministru din guvernul Orbán recunoaște greșelile privind gestionarea apei. Ungaria plătește acum prețul lipsei investițiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În fața Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă din Parlamentul Ungariei, János Lázár a recunoscut că guvernul a făcut „o greșeală” când nu a construit mari rezervoare de apă în urmă cu zece ani.

„Guvernul a făcut o greșeală când nu a construit mari rezervoare în urmă cu zece ani”, a declarat fostul ministru, citat de Daily News Hungary.

Lázár a adăugat că este „o nebunie” ca Ungaria să lase să iasă din țară mai multă apă dulce decât intră și a calificat această situație drept nesustenabilă.

Un popular politician britanic promite „cea mai mare operațiune militară din Canalul Mânecii de la cel de-al Doilea Război Mondial”

Rusia lovește din nou cartiere rezidențiale din Ucraina. Bombardamentul cu bombe ghidate a ucis o femeie și a rănit zeci de oameni

200 de litri de apă pe metrul pătrat, deficit în Marea Câmpie Ungară

„Vă împărtășesc un secret din interiorul guvernului: discutam foarte des despre această problemă. Astăzi, din solul Marii Câmpii Ungare lipsesc 200 de milimetri de apă (echivalentul unui deficit de aproximativ 200 de litri de apă pe fiecare metru pătrat n.r.)”, a afirmat fostul oficial, referindu-se la deficitul de umiditate din sol.

Marea Câmpie Ungară, situată în estul Ungariei, este una dintre cele mai importante zone agricole ale țării și una dintre cele mai afectate de secetă în ultimii ani.

Lázár a admis că guvernul Orbán nu avea o strategie clară pentru gestionarea deficitului de apă. „Deficitul de apă este o realitate dură și pot spune doar că nu exista o decizie clară privind ceea ce vrem să facem”, a spus fostul ministru.

Apa se pierde tot mai repede

Experții avertizează că problema nu este neapărat scăderea cantității totale de precipitații, ci modul în care acestea se distribuie. Ploile sunt tot mai concentrate în episoade scurte și intense, urmate de perioade lungi fără precipitații, ceea ce afectează agricultura și rezervele de apă.

De-a lungul ultimelor două secole, mare parte din Bazinul Carpatic a fost amenajată pentru evacuarea cât mai rapidă a apei prin lucrări de desecare și regularizare a cursurilor de apă. Scopul era transformarea fostelor zone inundabile în terenuri agricole.

În condițiile schimbărilor climatice, această strategie produce însă efectul invers. Apa provenită din precipitații părăsește rapid bazinul, fără a mai putea fi stocată, iar terenurile rămân fără rezerve suficiente pentru perioadele de secetă. Fenomenul favorizează degradarea solului și extinderea zonelor afectate de aridizare.

Centrala de la Paks ar putea fi oprită complet

Efectele secetei nu se limitează la agricultură. Centrala Nucleară de la Paks, care produce în mod obișnuit aproape jumătate din energia electrică a Ungariei, funcționează în prezent la aproximativ 10% din capacitate din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Potrivit celor mai recente estimări, centrala ar urma să fie oprită complet în cursul acestei săptămâni, dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește.

Prognozele indică menținerea temperaturilor foarte ridicate în următoarele zile, ceea ce ar putea accentua deficitul de apă și efectele secetei prelungite.