Bilanțul energetic al României din ultimii 15 ani. Expertul Adrian Vintilă: „Cum am reușit performanța să investim în puțin peste 9.000 MW și să rămânem aproape pe loc”

04 aug. 2026, 22:14, Economic

Mădălina Prundea

„România nu a eșuat pentru că a investit în regenerabile. România a rămas în urmă pentru că închiderea centralelor predictibile nu a fost însoțită, în același ritm, de investiții în capacități noi, flexibile și în stocare”, arată expertul Adrian Vintilă în concluzia analizei publicate pe site-ul personal, în care sunt detaliate, cu cifre oficiale, măsurile și rezultatele acestora din fiecare an din perioada 2010 – 2026.

Vezi galeria foto
5 poze

Analiza vine în contextul în care România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, reducerea la jumătate a producției celor două mari hidrocentrale de la Porțile de Fier și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificativă a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de la intrarea din țară, 10-15%, conform calculelor multianuale.

Cu cât au contribuit instalațiile de stocare la sistemul energetic național pe vârf de consum? Puterea lor instalată a crescut de peste șapte ori în ultimul an și jumătate

„Imaginați-vă că timp de 15 ani construiți o casă cu nouă camere. La final demolați opt camere”

„Cum am reușit performanța să investim în puțin peste 9.000 MW și să rămânem aproape pe loc

15 ani de politici energetice. Bilanțul: 9.072 MW construiți, rezultatul real – doar 1.161 MW câștigați.

Din 2010 și până în martie 2026, România a pierdut aproape echivalentul a opt reactoare nucleare.

România a pierdut aproape 5.400 MW de capacități de producere la comandă (gaz + cărbune). Asta înseamnă aproximativ echivalentul a opt reactoare de la Cernavodă ca putere instalată.

Imaginați-vă că timp de 15 ani construiți o casă cu nouă camere.

La final demolați opt camere. Iar apoi faceți turul televiziunilor spunând că ați construit nouă camere.

Tehnic este adevărat. Dar realitatea este că locuiți într-o casă cu o singură cameră în plus.

Exact asta arată datele din energie.

În ultimii 15 ani România a pus în funcțiune:

1.925 MW centrale predictibile (gaz + cărbune);
6.514 MW energie solară și eoliană;
632 MW capacități de stocare.

În total: 9.072 MW instalați.

În aceeași perioadă au fost scoși din exploatare: 7.911 MW de centrale predictibile.

Rezultatul final? Doar 1.161 MW în plus.

Este una dintre cele mai surprinzătoare cifre din energia românească.

În toți acești ani am schimbat structura sistemului energetic. Nu este vorba doar despre numărul de MW.

Am înlocuit:

centrale care puteau produce când era nevoie (cărbune, gaz)
cu centrale care produc doar când bate vântul sau este soare.

Astfel, puterea instalată poate fi similară, dar puterea disponibilă în orele critice este mai redusă.

Acesta este motivul pentru care România are surplus la prânz și deficit seara.

Stocarea a apărut foarte târziu.

Din date rezultă:

până în 2023 practic nu există investiții relevante;
dezvoltarea începe abia în 2024-2025;
totalul era la 1 aprilie 2026 de doar 632 MW.

Raportat la peste 6.500 MW de regenerabile instalate, nivelul stocării rămâne modest.

Există trei perioade complet diferite:

2010-2014 – perioada regenerabilelor

România beneficiază de schemă certificatelor verzi, iar investițiile în eolian și fotovoltaic compensează aproape integral închiderile de centrale convenționale. Au apărut peste 3.300 MW eolian și solar.

2015-2022, perioada stagnării caracterizată de:

închideri masive ale centralelor vechi;
prăbușirea investițiilor în regenerabile după modificarea schemei de sprijin;
investițiile în centrale noi de producere în bandă aproape inexistente;
lipsa totală a investițiilor în stocare.

Soldul devine puternic negativ începând cu 2018-2022. Am închis mult mai mult decât am reușit să construim.

După iunie 2023 se observă o schimbare clară:

Se observă pentru prima dată după mulți ani centrale pe gaz, cărbune și hidro noi: 271 MW în 2023, 411 MW în 2024 și alți 102 MW în prima parte a anului 2025;
apar investiții în stocare în baterii;
regenerabilele accelerează (719 MW, apoi 507 MW, apoi aproape 1.000 MW).

Este prima perioadă în care soldul anual devine consistent pozitiv.

2021 este anul cel mai slab an.

doar 11 MW capacități predictibile noi;
2.270 MW scoși din exploatare.

Rezultatul: -2.259 MW doar într-un singur an. Acesta este cel mai sever recul din întreaga perioadă.

2024 pare cel mai bun an din ultimul deceniu

411 MW predictibile (gaz, cărbune, hidro);
121 MW stocare;
719 MW regenerabile.

Soldul total este +1.251 MW, cel mai ridicat din perioada analizată

Aceste date demonstrează că problema României nu este lipsa investițiilor în regenerabile. Dimpotrivă, s-au instalat peste 6.500 MW de capacități eoliene și fotovoltaice. Problema este că aceste investiții au avut loc în paralel cu închiderea a aproape 8.000 MW de capacități predictibile, fără că acestea să fie înlocuite la timp cu centrale noi pe gaz, hidro sau cu suficiente capacități de stocare. Rezultatul este un sistem energetic cu doar puțin peste 1.000 MW net în plus că putere instalată, dar cu o flexibilitate și o capacitate de acoperire a consumului în orele de vârf mai reduse decât în trecut.

Cine este responsabil? Această este întrebarea la care opinia publică caută cel mai des un răspuns.

Pentru că, în final, consumatorii nu trăiesc din comunicate de presă.

Ei au nevoie de energie disponibilă atunci când deschid lumina, pornesc fabrica sau își încarcă mașina.

Iar analiza ultimilor 15 ani transmite un mesaj clar: România nu a eșuat pentru că a investit în regenerabile. România a rămas în urmă pentru că închiderea centralelor predictibile nu a fost însoțită, în același ritm, de investiții în capacități noi, flexibile și în stocare.

Aceasta este diferența dintre o tranziție energetică planificată și una în care investițiile și închiderile nu au fost suficient de bine sincronizate”, arata analiza publicată de Adrian Vintilă pe site-ul personal.

Documente: Infografic capacitati energie

Sursa: Adrian Vintilă