Un simbol dispărut al Bucureștiului se întoarce după 82 de ani. Vulturul și grifonii, montați pe Palatul Universității

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„(Re)scriem istorie și aducem acasă, pe Palatul Universității din București, vulturul și cei doi grifoni care fuseseră distruși în urma bombardamentelor din 1944”, a transmis Universitatea din București, într-o postare însoțită de imagini de la operațiunea de montare.

Un vultur de o tonă și doi grifoni de câte 300 de kilograme

Noua compoziție este realizată din bronz și are o greutate impresionantă. Vulturul cântărește aproximativ o tonă, iar cei doi grifoni au aproximativ 300 de kilograme fiecare, astfel că întregul ansamblu ajunge la 1,6 tone.

Sculpturile au fost ridicate cu ajutorul unei macarale și urmează să ocupe din nou poziția pe care o aveau în compoziția arhitecturală originală a clădirii.

Cimitir cuprins de flăcări în Botoșani, după ce o lumânare a fost lăsată nesupravegheată. Crucile și coroanele au fost cuprinse de flăcări

Un fulger a lovit o gospodărie în timpul furtunii. Incendiu violent, pompierii au luptat două ore cu flăcările

Potrivit Universității, lucrarea are o valoare totală de aproximativ două milioane de lei și este semnată de sculptorul Alexandru Siminic, împreună cu colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic.

Ansamblul a fost realizat prin tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, cizelat și patinat, având la bază creația originală a sculptorului Karl Storck.

Frontonul original va fi refăcut integral

Montarea vulturului și a celor doi grifoni reprezintă doar prima etapă a unui proiect mai amplu.

Universitatea din București anunță că, în următorii doi ani, va fi refăcut integral ansamblul sculptural al frontonului Palatului Universității.

Compoziția originală fusese concepută de arhitectul Alexandru Orăscu și realizată de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869.

Ansamblul monumental a dispărut în urma bombardamentelor care au lovit Bucureștiul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acum, la 82 de ani de la distrugerea sa, una dintre imaginile emblematice ale vechiului Palat al Universității începe să fie reconstituită.

Cum arăta Universitatea înainte de bombardamentele din 1944

Frontonul original, în stil neoclasic, purta numele „Minerva ocrotind artele și științele” și era inspirat de Gliptoteca din München. Compoziția fusese concepută de Theodor Aman, iar basorelieful realizat de Karl Storck și colaboratorii săi o reprezenta pe Minerva încununând științele și artele, alături de personaje alegorice care simbolizau disciplinele academice și artele plastice. Deasupra acestuia se aflau vulturul încoronat și cei doi grifoni.

Palatul Universității fusese ridicat începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub coordonarea arhitectului Alexandru Orăscu, iar frontonul a fost finalizat în 1862. Clădirea a fost ulterior extinsă, între 1912 și 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Bombardamentul din 4 aprilie 1944 a mutilat Palatul Universității

Momentul care a schimbat radical aspectul clădirii a venit la 4 aprilie 1944, când Bucureștiul a fost bombardat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Palatul Universității a fost grav avariat, iar ansamblul monumental al frontonului a fost distrus aproape în întregime.

După război, fațada corpului central a fost reconstruită într-o formă simplificată, fără o parte dintre sculpturile care o definiseră timp de zeci de ani. Vechiul Palat a fost clasat monument istoric printr-un decret regal din februarie 1946. Fragmente din vechiul fronton s-au păstrat și se află în patrimoniul Muzeului de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Rectorul UB: „Un act de recuperare istorică”

Rectorul Universității din București, Marian Preda, spune că revenirea sculpturilor în centrul Capitalei depășește dimensiunea unei simple lucrări de restaurare.

„Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Marian Preda.

Rectorul vorbește despre o „reîntregire a memoriei istorice” și despre recuperarea uneia dintre imaginile emblematice ale Bucureștiului pierdute în timpul războiului.