Colegiul Farmaciștilor din România și principalele asociații din sectorul farmaceutic avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că scăderea numărului de specialiști și prăbușirea interesului pentru Facultățile de Farmacie pot ajunge să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Ritmul scăderii este unul care arată dimensiunea problemei: România a pierdut 1.478 de farmaciști între 2022 și 2025, potrivit datelor INS citate de organizațiile profesionale din domeniu. Raportat la cei trei ani, înseamnă o scădere medie de aproximativ 1,35 farmaciști pe zi sau, altfel spus, câte un farmacist la aproximativ 18 ore. În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce pune și mai multă presiune pe resursa umană disponibilă.
Problema este cu atât mai importantă cu cât, spre deosebire de alte activități comerciale, o farmacie comunitară nu poate funcționa pur și simplu cu personal necalificat în locul farmacistului. Legea farmaciei prevede expres că farmacia comunitară funcționează numai în prezența a cel puțin unui farmacist, care nu poate fi înlocuit de o persoană cu o altă profesie.
Cifrele admiterii din această vară arată ruptura dintre interesul uriaș pentru unele profesii medicale și situația de la Farmacie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au fost înscriși în total 6.916 candidați în 2026, un record pentru universitate. Dintre aceștia, 2.727 au ales Medicina și 800 Medicina Dentară.
La Farmacie au fost însă numai 107 candidați, pentru o ofertă de 114 locuri – 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Universitatea confirmă oficial aceste cifre.
Potrivit comunicatului organizațiilor din sector, dintre cei 107 candidați au fost admiși 83.
Diferența este spectaculoasă chiar în interiorul aceleiași universități: aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc la Medicină, față de mai puțin de un candidat raportat la numărul total de locuri oferite la Farmacie.
La UMF „Grigore T. Popa” din Iași, situația prezentată de organizațiile farmaceutice este și mai severă: 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au înscris numai 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele oficiale publicate de universitate după contestații confirmă numărul extrem de redus al celor admiși: 13 candidați apar pe lista locurilor fără taxă, iar unul pe lista locurilor cu taxă.
La Cluj-Napoca au existat 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși, potrivit comunicatului. La Timișoara au fost 68 de candidați pentru 43 de locuri, iar la Târgu Mureș au rămas neocupate locuri atât la buget, cât și la taxă.
Excepția indicată de organizațiile din domeniu este UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
Colegiul Farmaciștilor și asociațiile din industrie susțin că una dintre cauzele principale este dezechilibrul dintre nivelul de pregătire și responsabilitate cerut farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei.
Organizațiile reclamă faptul că farmacistul este încă perceput în România în principal ca persoana care eliberează medicamente, deși poate avea atribuții în prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educație pentru sănătate.
În același timp, sectorul reclamă costurile administrative tot mai mari și presiunea financiară asupra farmaciilor. Comunicatul subliniază inclusiv faptul că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Organizațiile avertizează că mediul rural riscă să resimtă primul lipsa de personal, acolo unde recrutarea este deja mai dificilă, iar farmacia poate reprezenta unul dintre puținele puncte rapide de acces la consiliere medicală și medicamente.
Pe termen mai lung, deficitul nu ar urma să se limiteze la farmaciile comunitare. Ar putea fi afectate și farmaciile din spitale, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile, precum și instituții precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Riscul pentru farmaciile propriu-zise este amplificat de obligația legală privind prezența farmacistului: în lipsa unui specialist, o farmacie comunitară nu poate funcționa legal.
Colegiul Farmaciștilor și organizațiile din domeniu cer Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții implicate deschiderea unui dialog național.
Printre măsurile solicitate se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea numărului de locuri din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și măsuri care să permită farmaciilor să atragă și să păstreze personal calificat.
Semnalul transmis de admiterea din 2026 este însă unul care se va vedea cu întârziere pe piața muncii: mai puțini studenți care intră acum la Farmacie înseamnă mai puțini farmaciști disponibili peste câțiva ani, într-un moment în care numărul specialiștilor existenți este deja în scădere.