Rusia susține, fără dovezi, că România a înscenat incidentele cu drone și că Armata a tras asupra unor „ținte de antrenament”. Ambasador: „Ni s-au arătat bucăți de polistiren”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Declarațiile Ambasadei Federației Ruse au apărut inițial într-un material publicat miercuri, 12 august, de cotidianul rus Izvestia, fiind ulterior preluate de agenția de stat TASS. Publicația rusă prezintă incidentele cu drone drept parte a unei presupuse campanii prin care România ar încerca să justifice creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„În cadrul discuției de la Ministerul Afacerilor Externe al României, ni s-au arătat bucăți de polistiren”, au transmis reprezentanții Ambasadei Rusiei, susținând că acestea le-ar fi fost prezentate drept dovezi privind originea rusească a dronelor. Diplomații ruși afirmă că nu ar fi primit alte elemente care să demonstreze legătura cu Federația Rusă.

Oana Țoiu anunță că Polonia condamnă ferm incursiunile ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian al României

Radu Miruță: România a doborât trei drone rusești în trei zile. Ministrul explică de ce nu decolează mereu F-16 și răspunde despre costurile interceptărilor

Ambasadorul merge mai departe și susține că incidentele ar fi reprezentat o „punere în scenă”, în care Armata Română ar fi tras asupra unor „ținte de antrenament”. Misiunea diplomatică nu prezintă însă nicio dovadă care să demonstreze această acuzație.

MAE spune exact contrariul: Parchetul a confirmat proveniența rusească

Versiunea prezentată acum de Ambasada Rusiei intră în contradicție directă cu comunicatul transmis de Ministerul român de Externe pe 27 iulie, după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev.

MAE a anunțat atunci că diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, iar investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că respectivele componente sunt de proveniență rusească.

Bucureștiul a vorbit atunci despre „claritatea atribuirii responsabilității” și a afirmat că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incidentele produse în perioada 24-26 iulie. În urma acestora, un membru al Ambasadei Rusiei a fost declarat „inacceptabil” și obligat să părăsească România în cinci zile, iar ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.

Trei drone doborâte în trei zile

Seria de incidente a început pe 24 iulie. Sistemele radar ale MApN au detectat la ora 09:39 o țintă aeriană la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Drona a pătruns în România pe traseul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău. La ora 11:02, un F-16 românesc a lansat o rachetă și a doborât ținta deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina, județul Buzău.

A doua zi, 25 iulie, radarele MApN au detectat la ora 08:22 o nouă pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc, în zona frontierei cu Ucraina. Două aeronave F-16 au interceptat ținta, iar drona a fost doborâtă într-o zonă nepopulată din apropierea frontierei.

Pe 26 iulie, la ora 10:13, un alt F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât cea de-a treia dronă. Potrivit MApN, aparatul se afla la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în interiorul apelor teritoriale ale României.

La numai o zi după cele trei incidente, pe 27 iulie, o altă dronă a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc. Aceasta a traversat ulterior frontiera fluvială înapoi spre Ucraina, iar explozii au fost semnalate ulterior pe teritoriul ucrainean.

Lipaev vorbea încă din 27 iulie despre o așa zisă „înscenare”

Afirmațiile publicate acum de Izvestia continuă linia adoptată de ambasadorul Vladimir Lipaev chiar în ziua convocării sale la MAE.

Într-un interviu pentru TASS, Lipaev a calificat atunci protestul României drept o „punere în scenă propagandistică” și a susținut că Bucureștiul nu i-ar fi oferit parametri tehnici de zbor care să permită identificarea dronelor. Rusia a negat că ar fi trimis intenționat drone spre obiective de pe teritoriul României.

Poziția oficială română a rămas însă cea exprimată de MAE: trei drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, iar fragmentele examinate în cadrul anchetei au fost identificate ca fiind de proveniență rusească.

UE a susținut public versiunea Bucureștiului

Disputa nu a rămas una exclusiv bilaterală. Pe 28 iulie, Serviciul European de Acțiune Externă l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei, iar Comisia Europeană a condamnat public încălcarea spațiului aerian românesc, referindu-se la aparatele implicate drept drone rusești. Bruxelles-ul a calificat incidentele drept o escaladare gravă și și-a exprimat sprijinul pentru România.

În plus, incidentele din iulie nu sunt primele în care autoritățile române au identificat aparate rusești ajunse pe teritoriul național. La 29 mai, o dronă militară a explodat pe un bloc din Galați, provocând distrugeri și rănirea a două persoane. Ancheta tehnică a identificat fragmentele ca aparținând unei drone rusești de atac de tip Geran-2, iar Parchetul General a preluat dosarul.

Moscova amenință cu represalii diplomatice

Tensiunile diplomatice au crescut și după decizia României de a expulza un angajat al Ambasadei Rusiei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat acuzațiile Bucureștiului drept nefondate și a anunțat că măsura va primi un „răspuns adecvat”.

Pe 6 august, Ministerul rus de Externe a precizat că Moscova nu intenționează să-și recheme ambasadorul din România pentru consultări, dar a reiterat că expulzarea diplomatului rus va avea un răspuns, fără să precizeze deocamdată forma acestuia.