Dârele lăsate de avioane în urma lor reprezintă nori de gheață ce contribuie la schimbările climatice, potrivit BBC.
Un studiu realizat în Marea Britanie, în valoare de 5 milioane de lire sterline, va testa dacă inteligența artificială poate ajuta, prin prezicerea locurilor unde este probabil să se formeze aceste dâre și prin determinarea avioanelor să evite aceste zone.
Studiul se va concentra asupra spațiului aerian oceanic Shanwick din jumătatea estică a coridorului nord-atlantic. Această zonă este responsabilă pentru aproximativ 5% din încălzirea globală cauzată de dârele de condensare, potrivit sursei.
Proiectul este numit Operation Blue Skies și va avea o durată de 30 de luni. Acesta reunește Google, guvernul britanic, Met Office, furnizorul de servicii de control al traficului aerian National Air Traffic Services (NATS) și cercetători de la Universitatea din Cambridge și Imperial College London.
Aceste dâre, cunoscute și sub denumirea de dâre de vapori, se formează atunci când gazele fierbinți de eșapament ale motoarelor aeronavelor întâlnesc aerul rece la altitudine mare. Ulterior, creează cristale de gheață.
Multe dispar rapid, dar în condiții deosebit de reci și umede pot persista și se pot răspândi. Astfel, formează nori care captează căldura ce altfel ar scăpa de pe Pământ.
Paul Hodgson, responsabilul tehnic al Google pentru această operațiune, crede „că încălzirea cauzată de dârele de condensare este responsabilă pentru aproximativ o treime din încălzirea climatică totală a aviației”.
Proiectul vine și în contextul în care guvernul susține extinderea aeroporturilor din Marea Britanie, potrivit aceleiași surse.
Ideea din spatele studiului este că, dacă oamenii de știință pot prezice zonele atmosferice în care este probabil să se formeze dârele de condensare, aeronavele le-ar putea evita.
Google va folosi imagini din satelit și date de zbor pentru a identifica locurile în care avioanele au produs anterior aceste urme.
Apoi, datele vor fi combinate cu modelele meteorologice, pentru a prognoza unde este probabil să apară noi dâre de condensare.
În loc să schimbe dramatic ruta unui zbor, studiul va implica în principal modificarea altitudinii aeronavei cu aproximativ 600 de metri. Acest lucru se întâmplă deja în mod curent pentru a evita turbulențele și vremea rea, astfel încât este puțin probabil ca pasagerii să observe.
Testele vor avea loc în anumite seri și nopți din iernile 2026-2027 și 2027-2028, când traficul aerian este mai redus.
Se așteaptă ca aproximativ 10.000 de zboruri să treacă prin spațiul aerian în perioadele de probă, deși doar o fracțiune din ele vor trebui să își schimbe altitudinea special pentru a evita dârele de condensare.
Ministrul Aviației, Keir Mather, a declarat că studiul „este o premieră mondială, iar ingeniozitatea britanică este cea care deschide calea”.
Totuși, schimbarea altitudinii unei aeronave poate însemna că aceasta arde mai mult combustibil.
Hodgson a spus că studiile anterioare au sugerat că utilizarea suplimentară de combustibil a fost mult mai mică decât beneficiul climatic al prevenirii dârelor albe, mai arată sursa.