Grecia, dar fără vacanță: cum arată viața pompierilor români prepoziționați la Nea Makri | Pompier: „Familia este permanent în gândurile noastre”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

La Nea Makri, la aproximativ 30 de kilometri de Atena, se află în prezent cel de-al treilea schimb de pompieri români trimis în Grecia în această vară.

Vezi galeria foto
7 poze

Sunt 40 de oameni, parte a modulului RO GFFF-V, specializat în stingerea incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor. Au ajuns la finalul lunii august și au preluat autospecialele, echipamentele și responsabilitatea de la colegii care au petrecut aici cele două săptămâni precedente.

În paralel, România a trimis în această vară module de pompieri și în Franța. Misiunea de acolo fusese programată inițial pentru perioada 1-31 iulie, dar, pe fondul incendiilor, a fost prelungită la solicitarea autorităților franceze. Un al treilea schimb de 40 de pompieri a preluat responsabilitățile operaționale la începutul lunii august.

„Nicio țară nu poate face față singură”. Cum funcționează „plasa de siguranță” anti-incendii a Europei. 777 de pompieri sunt trimiși în zonele de risc înainte de marile incendii

Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia. Scenariul: un parc național în flăcări și o persoană prinsă de foc

CITEȘTE AICI Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia

Misiunea pompierilor români face parte din programul european de prepoziționare, derulat prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene și coordonat de DG ECHO – European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations al Comisiei Europene. Prin acest program, echipe de pompieri sunt trimise preventiv în statele cu risc ridicat de incendii, pentru a putea interveni rapid dacă forțele locale au nevoie de sprijin. În 2026, 777 de pompieri din 14 state au fost prepoziționați în Grecia, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Cipru.

Pentru pompierii aflați acolo, asta înseamnă că pot exista zile fără nicio intervenție reală. Dar nu sunt zile libere.

8.00 – începe ziua

Programul modulului românesc de la Nea Makri începe la ora 8.00, cu briefingul și apelul de dimineață.

Este verificată prezența, dar și starea oamenilor, iar conducerea contingentului stabilește activitățile zilei.

„Atunci când nu avem intervenții, avem un program bine structurat, astfel încât să fim permanent pregătiți pentru o eventuală misiune”, explică pentru Mediafax maiorul Ionuț Cobziuc.

Între 8.30 și 9.30 urmează pregătirea fizică. După aceea începe pregătirea teoretică sau practică.

Foto: Pompierii români la baza Nea Makri, septembrie 2026

Sportul nu este o activitate secundară

Echipamentele de protecție, temperaturile ridicate și intervențiile care pot dura ore întregi solicită fizic pompierii, iar antrenamentul trebuie menținut pe toată perioada misiunii.

Cobziuc spune că pregătirea fizică de dimineață este cu atât mai importantă în condițiile temperaturilor ridicate din Grecia. Pe lângă sport sunt organizate exerciții, sesiuni teoretice și schimburi de proceduri și experiență.

Urmează și verificarea tehnicii.

Autospecialele, instalațiile, furtunurile, accesoriile și celelalte echipamente trebuie să poată părăsi baza în orice moment. Verificarea lor este parte a programului zilnic tocmai pentru menținerea capacității operative.

De la 11.30: stand-by sau patrulare

După pregătirea de dimineață, programul se schimbă.

„Începând cu ora 11.30 suntem în stand-by sau desfășurăm activități de patrulare”, spune Cobziuc.

Patrularea nu are doar rol preventiv. Este și o metodă prin care pompierii români învață terenul.

Pentru un salvator venit din România, Attica înseamnă vegetație diferită, relief diferit, alte drumuri de acces și alte puncte vulnerabile. Toate trebuie cunoscute înainte ca un incendiu să transforme o deplasare obișnuită într-o cursă contra cronometru.

În zilele cu risc ridicat, patrulele sunt orientate spre zonele considerate vulnerabile. Pe 10 august, când în Attica fusese stabilit un nivel 4 de pericol de incendiu, modulul românesc a patrulat în nord-estul localității Nea Makri, împreună cu pompieri și ofițeri de legătură eleni.

Programul poate include și exerciții tactice în bază sau în teren.

Foto: Pompierii români la un exercițiu în Grecia, septembrie 2026

În august, pompierii au simulat, printre altele, un incendiu care amenința un complex de rulote unde exista riscul exploziei unor butelii de gaz. În alt exercițiu, împreună cu francezii, scenariul prevedea propagarea focului spre o clădire în care se aflau trei victime.

La 20.45, debriefing. Dar ziua nu se termină cu adevărat

Spre seară începe partea administrativă.

Pompierii pregătesc activitățile pentru ziua următoare și transmit către IGSU informațiile despre ceea ce au făcut în ziua respectivă.

La ora 20.45 are loc debriefingul, împreună cu personalul Celulei de Coordonare a Ofițerilor de Legătură.

După terminarea rutinei zilnice, pompierii au timp liber în interiorul limitelor impuse de misiune. Dar rămân în stand-by.

Adică telefonul poate suna.

Iar din acel moment orarul de la 8.00, 11.30 sau 20.45 nu mai contează.

Când începe incendiul, programul dispare

O intervenție reală nu se termină când vine seara și nici când expiră un schimb de opt ore.

În funcție de amploarea incendiului, oamenii pot rămâne în dispozitiv ore întregi, uneori pe timpul întregii nopți, iar în situații dificile misiunea poate ajunge spre 24 de ore, cu rotații ale personalului acolo unde situația permite.

Misiunile din această vară arată cât de repede poate dispărea rutina din bază.

În noaptea de 1 spre 2 august, pompierii români au fost trimiși la incendiul din zona Veniza, Attica.

Au lucrat în imediata apropiere a frontului de foc, încercând să împiedice flăcările să ajungă la localități și la alte obiective aflate pe direcția de propagare. Au ajutat inclusiv la evacuarea și salvarea unor animale.

Vântul își modifica în mod repetat direcția și intensitatea, iar pompierii au fost nevoiți să-și mute în permanență dispozitivul.

IGSU precizează că intervenția românilor s-a desfășurat fără întrerupere pe timpul nopții. Abia după încheierea misiunii echipa s-a întors la bază pentru refacerea capacității de intervenție și pregătirea tehnicii.

De la antrenament la incendiu real în câteva ore

Pe 10 august, românii au fost alertați din nou.

De această dată, incendiul izbucnise la Kalivia Thorikou, în sudul Atticăi.

Modulul a fost integrat în dispozitivul coordonat de autoritățile elene. Una dintre misiunile românilor a fost asigurarea apei pentru autospecialele grecești, folosind cisterna de 30.000 de litri adusă din România.

O zi mai târziu, la aproximativ 15 kilometri de baza de la Nea Makri, un nou incendiu a izbucnit în zona Imeros Pefkos.

La sosirea echipajelor, focul cuprinsese aproximativ 10.000 de metri pătrați. Românii au participat la localizarea și stingerea incendiului și au asigurat din nou alimentarea cu apă a autospecialelor grecești.

Asemenea misiuni explică de ce pregătirea continuă chiar și atunci când nu arde nimic.

„Scopul este să fim pregătiți în orice moment pentru o intervenție și să putem reacționa cât mai rapid și eficient”, spune Ionuț Cobziuc.

Și în Franța, nopți petrecute lângă foc

Aceeași realitate au întâlnit-o pompierii români aflați în Franța.

Prima lor intervenție din această vară a început în seara zilei de 1 iulie și a continuat pe parcursul întregii nopți, în zona Pouzols-Minervois, din departamentul Aude.

Vântul puternic, terenul accidentat și vegetația densă au favorizat propagarea rapidă a focului și apariția unor focare noi. Românii au lucrat sub comanda autorităților franceze pentru limitarea incendiului și protejarea locuințelor amenințate.

Câteva zile mai târziu, la Montalba, aproape 20 de pompieri români au rămas peste noapte în sectorul repartizat, monitorizând incendiul și protejând gospodării și un parc fotovoltaic. Dimineața au intrat în dispozitiv și mijloace aeriene. Pentru ca intervenția să poată continua, efectivele românești au fost rotite astfel încât o parte a oamenilor să se poată reface fizic.

Pe 5 august, în zona Montfort, modulul românesc a lucrat din nou neîntrerupt, alături de echipe franceze și sârbe. Pompierii au alimentat cu apă atât autospecialele din teren, cât și un elicopter folosit pentru stingerea incendiului.

Asta este cealaltă față a prepoziționării: unele zile înseamnă sport, teorie și patrulare. Altele încep în bază și se termină în dimineața următoare în fața unui incendiu.

„Familia este permanent în gândurile noastre”

Misiunile sunt organizate prin schimburi tocmai pentru că oamenii petrec săptămâni departe de casă.

Pentru actualul contingent din Grecia, partea profesională este doar una dintre provocări.

„Planul familial reprezintă unul dintre cele mai dificile aspecte ale acestei misiuni. Suntem plecați departe de familie pentru mai multe săptămâni și știm că, în orice moment, putem fi solicitați pentru o intervenție”, spune Ionuț Cobziuc.

În interiorul contingentului, spune el, oamenii încearcă să compenseze distanța prin faptul că funcționează ca o echipă și se sprijină reciproc.

Legătura cu cei de acasă rămâne însă constantă.

„Familia este permanent în gândurile noastre și ținem legătura cu cei de acasă ori de câte ori avem posibilitatea. Sprijinul lor este foarte important pentru noi”, explică pompierul.

Răspunsul său despre săptămânile petrecute departe de casă se termină simplu:

„Până la urmă, știm că aceasta este meseria noastră și că, atunci când oamenii au nevoie de ajutor, trebuie să fim acolo.”

Cum trăiesc cei 40 de pompieri la Nea Makri: camere comune și mâncare grecească

Cei 40 de pompieri români locuiesc în baza operațională de la Nea Makri, într-o clădire nouă, cu condiții bune pentru o misiune de acest tip. Dormitoarele sunt comune: există camere de două, patru și șase persoane.

Este, practic, locul în care trăiesc timp de aproximativ două săptămâni, între două schimburi. De aici pleacă la patrule, exerciții sau intervenții și tot aici se întorc după misiuni care se pot prelungi pe timpul nopții.

O altă parte a vieții de zi cu zi este masa. Hrana este asigurată în Grecia și este adaptată inclusiv necesarului caloric al pompierilor. În primii ani ai programului, meniurile erau în principal cele obișnuite pentru pompierii greci, însă, pe măsură ce prin baze au trecut contingente din tot mai multe țări, gazdele și-au adaptat oferta și au introdus și preparate mai „internaționale”. Din discuțiile cu membrii contingentului reiese că solicitările echipelor sunt luate în calcul, iar meniul poate fi ajustat.

Pentru români, mâncarea nu reprezintă însă o dificultate de adaptare. Sunt deja obișnuiți cu bucătăria grecească, foarte populară și în România, iar diferențele față de ceea ce mănâncă acasă nu sunt radicale. În discuțiile de la bază, pompierii au spus că nu au avut motive să se plângă de mâncare și că gazdele sunt receptive atunci când contingentul are anumite preferințe.

De ce merg pompierii români în fiecare vară

România este unul dintre statele care au participat constant la programul european de prepoziționare.

În discuțiile de la baza din Nea Makri, reprezentanții programului au arătat că România și Bulgaria au participat în fiecare dintre cei cinci ani de existență a programului, 2022-2026.

Pentru pompieri, deplasarea nu este numai o misiune de sprijin.

Maiorul Cobziuc, aflat pentru a doua oară în Grecia, spune că experiența acumulată aici poate fi folosită ulterior și în România.

În 2022, de exemplu, discuțiile din cadrul programului au evidențiat inclusiv necesitatea adaptării echipamentului individual la temperaturile și condițiile incendiilor mediteraneene. Echipele compară proceduri, tehnică și tactici tocmai pentru ca fiecare să poată prelua ceea ce funcționează mai bine în sistemul celuilalt.