Criza lui Merz amenință planul de 2.000 de miliarde negociat de Siegfried Mureșan

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Dificultățile politice ale lui Merz au început să provoace îngrijorare serioasă la Bruxelles, unde oficialii se întreabă dacă Germania mai poate juca rolul tradițional de forță capabilă să împingă statele membre spre un compromis. Patru oficiali implicați în negocieri au declarat pentru Financial Times că pierderile suferite de CDU în alegerile regionale au determinat deja o reevaluare a ceea ce poate fi obținut la nivel european în următoarele luni.

Miza imediată este Cadrul Financiar Multianual pentru 2028-2034. Comisia Europeană a propus un pachet de aproape 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii dacă sunt incluse toate componentele prezentate în pachet. Bugetul va stabili pentru șapte ani câți bani vor merge către agricultură, coeziune, apărare, competitivitate, infrastructură, migrație, cercetare și alte mari politici europene.

Înfrângere majoră pentru Merz în alegerile regionale din Germania: AfD obține o nouă victorie în est, iar Die Linke câștigă la Berlin. CDU, cel mai slab rezultat din istoria partidului

Reacția lui Merz după înfrângerea istorică a CDU în alegerile din Germania: „Este un dezastru”. Ce spune despre demisie

Germania este liderul taberei care consideră propunerea Comisiei prea generoasă și vrea tăieri

Merz a reunit Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia în jurul unei poziții comune prin care cele șase state cer ca propunerea Comisiei să fie redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”. Statele respective spun că bugetul trebuie modernizat și orientat mai mult către securitate, apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană, fără o creștere atât de mare a poverii asupra contribuabililor naționali.

Exact această poziție a fost atacată în urmă cu doar câteva zile, la Strasbourg, de Siegfried Mureșan, ce este raportor al Parlamentul European pe buget.

„Consider că aceste șase state greșesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca”, a declarat Mureșan pe 14 septembrie, într-o conferință de presă la Strasbourg. Europarlamentarul român a avertizat că reducerile cerute de aceste țări nu vor rezolva problemele de securitate și competitivitate cu care se confruntă Uniunea, ci, în opinia sa, „vor fragiliza Europa”.

Merz, din liderul taberei austerității în problema Bruxelles-ului

Poziția lui Friedrich Merz s-a deteriorat rapid după două lovituri electorale consecutive în estul Germaniei. AfD a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt, obținând aproape 44% din voturi, un rezultat care a zguduit CDU și a determinat chiar lideri conservatori să vorbească despre un moment de cotitură pentru partid și pentru Germania. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „până în temelii”, dar a exclus orice colaborare cu AfD.

Lovitura a fost urmată de un nou rezultat foarte slab în Mecklenburg-Pomerania Occidentală. CDU a obținut aproximativ 5% din voturi, cel mai slab rezultat al partidului într-un scrutin regional de după 1949, în timp ce AfD s-a clasat pe primul loc. Reuters descrie rezultatele drept o nouă dovadă a slăbirii controlului lui Merz asupra centrului politic german.

Merz insistă însă că va continua atât în funcția de cancelar, cât și la conducerea CDU. Întrebat despre viitorul său politic, el a indicat printre sarcinile esențiale pe care le mai are de îndeplinit chiar negocierea bugetului european, spunând că discută intens modul în care trebuie finanțate competitivitatea, apărarea și reziliența europeană.

Pentru Bruxelles, însă, problema nu este doar dacă Merz rămâne cancelar, ci cu câtă autoritate politică mai poate negocia.

Financial Times citează un înalt oficial european care spune că există puține variante favorabile pentru Uniune: fie un cancelar german foarte slăbit, incapabil să facă compromisuri dificile, fie instalarea unui nou cancelar și a unei noi echipe care ar avea nevoie de luni întregi pentru a-și consolida poziția și a intra în negocierile europene. Un alt diplomat european a explicat că rolul tradițional al Germaniei era să intervină în momentul în care negocierile europene se blocau și să contribuie la găsirea compromisului, dar că Merz nu mai pare acum capabil să joace același rol.

Această slăbiciune nu înseamnă neapărat că Germania va deveni mai flexibilă. Dimpotrivă, un cancelar aflat sub presiune internă ar putea avea și mai puțin spațiu politic pentru a accepta la Bruxelles un buget european mai mare, în condițiile în care Germania este principalul contributor net la bugetul UE.

Presiunea internă și creșterea extremei drepte eurosceptice face și mai greu de prezentat publicului german un buget mai mare european care să includă și potențiale noi taxe europene.

Mureșan cere cu aproximativ 200 de miliarde mai mult, Merz vrea tăieri de sute de miliarde

Diferența dintre poziția promovată de Merz și cea susținută de Parlamentul European prin vocea lui Siegfried Mureșan este una dintre cele mai mari rupturi din actuala negociere.

Mureșan este, alături de socialista portugheză Carla Tavares, co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034. Parlamentul și-a stabilit mandatul de negociere în aprilie, printr-un raport coordonat de cei doi eurodeputați și adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Parlamentul cere un buget echivalent cu 1,27% din venitul național brut al UE, la care să fie adăugate separat încă 0,11% din VNB pentru rambursarea datoriilor contractate prin NextGenerationEU. În total, poziția Parlamentului ajunge astfel la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii.

Mureșan a explicat în conferința din septembrie la care a participat și Mediafax poziția sa.

„Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul”, declara Mureșan. El a susținut atunci introducerea unor noi resurse proprii ale UE, inclusiv venituri care să reducă presiunea directă asupra bugetelor naționale.

Mureșan a formulat și mai direct poziția Parlamentului în recentele discuții asupra bugetului: sunt necesari bani suplimentari pentru apărare, mobilitate militară și securitate cibernetică, dar aceste noi priorități nu ar trebui finanțate prin slăbirea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune. Parlamentul consideră că propunerea inițială a Comisiei nu lasă suficiente resurse pentru competitivitate, agricultură, coeziune, apărare și adaptarea climatică.

Merz și celelalte state „frugale” vor să reducă propunerea de aproape 2.000 de miliarde cu câteva sute de miliarde de euro. Parlamentul European, prin mandatul negociat de Mureșan și Tavares, cere ca suma disponibilă pentru politicile UE să fie, dimpotrivă, majorată.

Miza pentru România: agricultura și coeziunea

Disputa este importantă în special pentru România, unul dintre marii beneficiari ai politicii de coeziune și ai Politicii Agricole Comune.

Mureșan a legat explicit poziția sa de interesul României și a avertizat că Bucureștiul ar avea de pierdut dacă viitorul buget european ar fi redus semnificativ. În declarațiile de la Strasbourg, el a susținut că noile cheltuieli pentru apărare și competitivitate nu trebuie finanțate prin diminuarea fondurilor pentru fermieri, regiuni și infrastructură.

România este beneficiar net al bugetului european. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor analizate de Factual, între aderarea la UE și finalul lui 2025 România contribuise cu aproximativ 36,6 miliarde de euro și primise peste 110 miliarde de euro din fonduri europene.

Reducerea cu sute de miliarde a cadrului financiar european ar transforma astfel negocierea împărțirii banilor într-una mult mai dură: mai mulți bani sunt ceruți pentru apărare, competitivitate, migrație și rambursarea datoriei europene, în timp ce state precum România încearcă să protejeze fondurile de coeziune și agricultură.

De ce Bruxelles-ul se grăbește să închidă acordul în 2026

Statele membre vor să ajungă la un acord politic asupra bugetului până la sfârșitul acestui an. Consiliul European spune că închiderea negocierilor în 2026 este necesară pentru ca legislația sectorială să poată fi finalizată în 2027 și programele europene să fie pregătite pentru începerea noului ciclu bugetar la 1 ianuarie 2028.

Orice întârziere ar împinge negocierile într-un calendar politic mult mai complicat. Franța se îndreaptă spre alegeri prezidențiale în 2027, iar alte state importante, între care Italia, Spania și Polonia, vor intra de asemenea în perioade electorale în care guvernele ar putea deveni mai puțin dispuse să accepte compromisuri privind contribuțiile la Bruxelles.

Pentru adoptarea cadrului financiar multianual este necesară unanimitatea statelor membre în Consiliu, urmată de aprobarea Parlamentului European. Prin urmare, nici tabăra lui Merz nu poate stabili singură dimensiunea bugetului, dar nici Parlamentul European nu poate impune nivelul cerut de Mureșan fără un compromis cu cele 27 de guverne.