Specie rară de pește european, în pericol: 76% trăiesc pe 450 de metri din râul Vâlsan. „Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Aspretele (Romanichthys valsanicola), una dintre cele mai rare specii de pești de apă dulce din Europa, supraviețuiește în prezent exclusiv în râul Vâlsan. Monitorizarea anuală realizată în perioada 22–25 septembrie 2026 a identificat 150 de exemplare în nouă dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe aproximativ 10 kilometri de râu.

Potrivit datelor prezentate de Fundația Centura Verde, 114 exemplare, reprezentând 76% din totalul peștilor identificați, au fost găsite pe un sector de numai 450 de metri, aflat în zona Brădetu.

Se schimbă programul de circulație pe Transalpina. Ninsorile și lapovița aduc restricții din 26 septembrie

Bucureștenii din sectoarele 4 și 5 vor rămâne temporar fără apă caldă. Când se va relua furnizarea?

Organizația susține că acest nucleu al populației este afectat de două probleme majore: în amonte se află un prag de beton care împiedică deplasarea aspretelui, iar în aval este amplasată stația de epurare Brădetu, despre care fundația afirmă că nu funcționează în parametri și contribuie la poluarea râului.

Exemplarele scad în aval de stația de epurare

Datele monitorizării indică și o scădere a numărului de exemplare în aval de stația de epurare. În 2025 au fost identificați 181 de aspreți, dintre care 113 pe sectorul-nucleu și 68 în aval. În 2026, numărul exemplarelor găsite pe sectorul-nucleu a fost de 114, în timp ce în aval au fost identificați 36.

O altă problemă semnalată este debitul ecologic. Fundația susține că, în aval de barajul Vâlsan și de captarea Dobroneagu, cantitatea de apă necesară pentru protejarea ecosistemului acvatic nu este asigurată în mod constant. În perioadele secetoase, reducerea debitului poate duce la încălzirea mai rapidă a apei și la diminuarea cantității de oxigen disponibile.

„Fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna”, afirmă Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul programului „Aspretele Trăiește”. Acesta susține că datele monitorizării indică o legătură între distribuția aspretelui și starea râului Vâlsan și subliniază necesitatea asigurării debitului ecologic.

Se pregătesc măsuri pentru protejarea speciei

Potrivit Fundației Centura Verde, trei bariere artificiale din zona Brădetu, inclusiv pragul de beton care împiedică deplasarea aspretelui, fac obiectul unui proiect de îndepărtare derulat prin programul Open Rivers. Eliminarea acestora ar urma să reconecteze aproximativ 12,8 kilometri de râu.

Pentru modernizarea și repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu au fost alocate, potrivit organizației, aproximativ 500.000 de euro prin Legea bugetului de stat pentru 2026.

Fundația mai arată că valorile debitului ecologic stabilite în 2024 de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în baza unui studiu comandat de organizație, ar putea fi introduse în autorizațiile de gospodărire a apelor pentru barajul Vâlsan și captarea Dobroneagu.

Pe 22 septembrie 2026, Fundația Centura Verde a depus pentru finanțare prin programul european LIFE proiectul „LIFE ASPRETE”, cu o durată de cinci ani. Proiectul vizează monitorizarea speciei, refacerea habitatului, repopularea controlată și elaborarea unui Plan Național de Acțiune pentru asprete.

În cadrul proiectului este prevăzută și realizarea Sanctuarului Aspretelui, o bază pentru cercetare și reproducere în captivitate. Aceasta ar urma să fie construită în satul Galeșu, comuna Brăduleț, pe un teren de aproximativ 1,5 hectare din situl Natura 2000 Valea Vâlsanului.

Populația monitorizată în ultimii ani

Aspretele a fost descoperit în România în 1956 și este clasificat drept „critic periclitat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).

Monitorizările standardizate realizate începând din 2022 au identificat:

– 2022: 57 de exemplare;
– 2023: 153 de exemplare;
– 2024: 97 de exemplare;
– 2025: 181 de exemplare;
– 2026: 150 de exemplare.

În trecut, specia a fost întâlnită și în râurile Argeș și Râul Doamnei, însă în prezent este cunoscută doar în râul Vâlsan.

Monitorizarea din acest an a fost realizată de o echipă formată din 12 cercetători, cu participarea unor specialiști de la Fauna & Flora, Aqua Crisius, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din Oradea și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, precum și a reprezentanților Fundației Centura Verde.

Potrivit organizației, concentrarea unei proporții atât de mari a populației pe un sector foarte scurt de râu face ca specia să fie vulnerabilă la evenimente precum poluările accidentale, viiturile sau perioadele prelungite cu debit scăzut.