Lukoil, lovită puternic de sancțiunile SUA. Gigantul rus riscă să-și piardă independența, iar România este pe harta activelor sale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Grupul, care deține active importante inclusiv în România, a ajuns să-și caute cumpărători pentru operațiunile din străinătate, iar pe termen lung există inclusiv perspectiva unei preluări de către statul rus, potrivit publicației Holod.

Compania a reușit în primii ani ai războiului din Ucraina să evite o mare parte dintre consecințele suportate de alte grupuri energetice rusești, menținându-și activitatea internațională și indicatori financiari solizi, potrivit unei ample analize publicate de sursa citată.

Situația s-a schimbat radical după sancțiunile adoptate de Washington în octombrie 2025.

Sancțiunile americane au lovit afacerile externe

Lukoil este a doua companie petrolieră a Rusiei în funcție de producție și rafinare și se diferențiază de principalii săi concurenți prin faptul că nu are statul rus drept acționar direct. Aproximativ 55% din acțiuni se află în circulație liberă pe bursă, potrivit sursei citate.

Șeful Petrotel-Lukoil, după ce rafinăria din Ploiești a apărut în presa internațională. Dan Dănulescu: „Teoretic, suntem pregătiți tehnic de repornire, doar să facem testele necesare”

Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%

Grupul asigură aproximativ 15% din producția petrolieră a Rusiei, cu o producție de 74,9 milioane de tone în 2025.

Lukoil și-a construit de-a lungul deceniilor un portofoliu internațional considerabil. Activele externe reunite prin Lukoil International GmbH erau evaluate în 2026 la aproximativ 1,7 trilioane de ruble, echivalentul a circa 22 de miliarde de dolari.

Sancțiunile de blocare impuse de Office of Foreign Assets Control (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA la 22 octombrie 2025 au făcut însă dificilă funcționarea activelor Lukoil în jurisdicțiile care depind de infrastructura financiară occidentală.

La numai cinci zile după introducerea sancțiunilor, compania a anunțat că intenționează să-și vândă activele internaționale.

România, printre țările în care Lukoil are active

Dimensiunea internațională a grupului este importantă și pentru România.

La momentul anunțării intenției de vânzare, Lukoil International era implicată în proiecte din Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Egipt, Camerun, Nigeria, Ghana, Mexic, Emiratele Arabe Unite și Republica Congo. Grupul controla, de asemenea, rafinării în România și Bulgaria, deținea o participație la o rafinărie din Țările de Jos, aproximativ 2.500 de benzinării în afara Rusiei și traderul internațional Litasco.

Analiza citată subliniază importanța pe care activele europene au avut-o pentru influența economică a companiei. În cazul României, rafinăria controlată de Lukoil ar fi acoperit aproximativ 23% din necesarul țării, conform datelor prezentate de publicație.

Tentativa unei tranzacții cu Gunvor a eșuat

Prima variantă identificată de Lukoil pentru vânzarea operațiunilor externe a fost traderul internațional Gunvor. La 30 octombrie 2025, compania rusă anunța că ajunsese la un acord privind condițiile unei eventuale tranzacții, sub rezerva aprobării OFAC și a autorităților din țările în care se aflau activele.

Washingtonul nu a aprobat însă tranzacția.

După eșecul acestei variante, Lukoil a continuat să caute cumpărători. În ianuarie 2026, grupul a încheiat un acord preliminar cu compania americană de investiții Carlyle, în timp ce activele din Kazahstan urmau să fie excluse din potențiala tranzacție.

Un obstacol major îl reprezintă regimul sancțiunilor: potrivit analizei, în cazul unei tranzacții aprobate de Statele Unite, banii obținuți din vânzare ar urma să rămână blocați într-un cont special atât timp cât sancțiunile continuă să fie aplicate.

Pierdere de peste un trilion de ruble

Impactul financiar a devenit vizibil în rezultatele pentru 2025.

Lukoil a raportat o pierdere netă atribuibilă acționarilor de aproximativ 1,06 trilioane de ruble, determinată în principal de deprecierea afacerilor internaționale, evaluate la aproximativ 1,7 trilioane de ruble.

În același timp, veniturile generate de afacerile rămase în Rusia au scăzut cu 15%, până la 3,77 trilioane de ruble.

Dimensiunea operațională a grupului s-a redus, de asemenea, considerabil. Într-un singur an, rezervele dovedite de hidrocarburi raportate pentru zăcămintele controlate de companie au scăzut cu aproape 14%, producția cu 18%, capacitatea de rafinare cu 23%, iar numărul benzinăriilor cu 45%, potrivit datelor centralizate de sursa citată.

Capitalizarea bursieră a Lukoil a coborât în vara lui 2026 sub trei trilioane de ruble, aproape la jumătate față de maximul de aproximativ 5,6 trilioane de ruble atins în aprilie 2024.

Lukoil ar putea deveni o țintă pentru statul rus

Pierderea activelor internaționale ridică o problemă suplimentară pentru companie: menținerea statutului său de mare grup petrolier privat într-o perioadă în care bugetul Rusiei este supus unor presiuni considerabile.

Analiza Holod evocă posibilitatea ca, dacă Lukoil își pierde operațiunile internaționale, Kremlinul să aibă mai puține motive economice și geopolitice pentru a-i proteja independența. În acest context sunt menționate scenarii discutate de mai mult timp privind o eventuală naționalizare sau chiar o integrare cu Rosneft. Acestea reprezintă însă scenarii și speculații privind evoluția companiei, nu o decizie anunțată de autoritățile ruse.

Presiunea vine într-o perioadă în care statul rus a preluat deja alte active private. În iunie 2026, holdingul Rusagro a fost naționalizat în cadrul unui dosar penal împotriva fondatorului său, Vadim Moșkovici, valoarea proprietăților trecute în patrimoniul statului fiind estimată la 550 de miliarde de ruble.

O eventuală preluare a Lukoil ar avea însă o amploare incomparabil mai mare. Deocamdată, compania rămâne privată, iar perspectiva naționalizării este doar unul dintre scenariile analizate în contextul pierderii activelor externe, al sancțiunilor occidentale și al presiunilor tot mai mari asupra finanțelor Rusiei.