MEDIAFAX 35. 2000 – Finală prezidențială cu emoții: Corneliu Vadim Tudor ajunge în turul al doilea, dar Ion Iliescu revine la Cotroceni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2000 a venit cu schimbări majore pe scena politică din România. Alegerile prezidențiale și parlamentare au adus o schimbare radicală față de 1996: coaliția de centru-dreapta care guvernase în ultimii patru ani s-a prăbușit electoral, Ion Iliescu a revenit la Cotroceni, iar Corneliu Vadim Tudor a ajuns în finala prezidențială. În același an, România a fost afectată de unul dintre cele mai grave accidente ecologice produse în Europa Centrală și de Est, după ruperea unui iaz de decantare de la Baia Mare.

Pentru MEDIAFAX, 2000 a fost al treilea an electoral de la înființare în care agenția a urmărit și transmis întregul proces electoral, de la campania și înscrierea candidaților până la rezultatele finale și reacțiile din România și din străinătate. Informațiile și declarațiile transmise de agenție au fost preluate în presa centrală și locală, consolidând rolul MEDIAFAX de sursă pentru evenimentele politice importante.

MEDIAFAX 35. 1996 – Puterea politică se schimbă prin vot. Prima alternanță democratică la putere după 1989

MEDIAFAX 35. 1995 – România își asumă drumul european. Este semnată declarația de la Snagov și este depusă oficial cererea de aderare la UE

Alegerile parlamentare din 2000: prăbușirea CDR și victoria PDSR

Alegerile parlamentare din 2000 au avut loc pe 26 noiembrie, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale. România venea după patru ani de guvernare a Convenției Democrate Române (CDR), care câștigase alegerile din 1996 și îl adusese pe Emil Constantinescu la Palatul Cotroceni.

PDSR, formațiunea condusă de Ion Iliescu, a devenit principala forță parlamentară. Partidul a obținut 155 de mandate în Camera Deputaților și 65 în Senat, în timp ce Partidul România Mare a devenit a doua forță parlamentară, cu 84 de mandate în Camera Deputaților și 37 în Senat.

Convenția Democrată Română, care câștigase alegerile din 1996, a suferit un declin major și nu a mai reușit să păstreze poziția dominantă de la scrutinul precedent.

După primele rezultate ale alegerilor, partidele au început să facă primele calcule privind formarea viitorului guvern. MEDIAFAX a transmis declarații ale liderilor politici și informații obținute din interiorul formațiunilor, iar acestea au ajuns rapid în presa scrisă.

Ziarul Adevărul, în ediția din 28 noiembrie 2000, cita MEDIAFAX în legătură cu variantele de guvernare discutate de partide.

„PNL are de ales între a rămâne în opoziție, care este varianta cea mai probabilă, și a participa la o guvernare alături de PDSR, PD și UDMR, care să funcționeze pe baza unui contract clar și ferm, cu garanții precise, a declarat, luni, agenției MEDIAFAX, prim-vicepreședintele PNL Valeiu Stoica”, a scris ziarul Adevărul la acel moment, citând MEDIAFAX.

În aceeași ediție, publicația cita informații transmise de MEDIAFAX despre intenția PDSR de a lua în calcul inclusiv formarea unui guvern minoritar.

„PDSR se gândește din ce în ce mai mult să formeze un guvern minoritar, fără să apeleze la aliați, dacă situația politică actuală, rezultată după primul tur al alegerilor, se va menține și se vor epuiza toate posibilitățile de negociere, au declarat, luni, agenției MEDIAFAX, surse din partid”, a mai scris Adevărul. 

Alegerile prezidențiale din 2000: Iliescu și Vadim Tudor ajung în turul doi

În cursa pentru Cotroceni s-au înscris mai mulți candidați, între care Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, György Frunda și Petre Roman.

Mandatul lui Emil Constantinescu la Cotroceni din perioada 1996-2000 fusese marcat de conflicte politice între partidele din coaliție, schimbări succesive de guverne, dar și dificultăți economice. În acest context, alegerile din 2000 au produs o adevărată reașezare a scenei politice.

Principalul candidat al stângii a fost Ion Iliescu, fost președinte al României între 1990 și 1996. El a candidat din partea Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), în cadrul Polului Democrat Social din România.

În primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 26 noiembrie 2000, Ion Iliescu a obținut 37,09% din voturi, în timp ce principalul candidat al dreptei, Theodor Stolojan, a obținut doar aproximativ 11%. Președintele în exercițiu la acel moment, Emil Constantinescu, nu a mai candidat pentru un al doilea mandat.

Surpriza scrutinului a fost însă candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a obținut 28,34% din voturi și a intrat în turul al doilea.

Cu două săptămâni înainte de primul tur, mai mulți intelectuali avertizaseră asupra posibilității ca Vadim Tudor să ajungă în finala prezidențială. Aceștia cereau candidaților de dreapta să negocieze susținerea unui singur candidat care să îl contracandideze pe Ion Iliescu.

Avertismentul a fost relatat de MEDIAFAX și preluat de Renașterea Bănățeană în ediția din 14 noiembrie 2000.

„Riscăm ca turul doi al alegerilor prezidențiale să ofere o nemeritată șansă candidatului PRM (Corneliu Vadim Tudor – n.r.) ca prezumtiv opozant al lui Ion Iliescu. Riscăm ca tot ceea ce s-a clădit timp de un deceniu pe linia tradiției politice democratice să se distrugă, dacă CDR 2000 sau PD nu vor intra în Parlament, iar PNL va obține locuri puține”, a scris Renașterea Bănățeană la acel moment, citând MEDIAFAX.

După primul tur, scenariul anticipat în acea scrisoare devenise realitate. Pentru prima dată după Revoluție, finala prezidențială nu mai era între Ion Iliescu și un candidat al principalelor partide de centru-dreapta, ci între fostul președinte și liderul PRM.

Corneliu Vadim Tudor, în anul 2000. Fotograf: Lucian Alecu/Mediafax Foto

Calificarea lui Corneliu Vadim Tudor a provocat reacții puternice și în presa internațională. MEDIAFAX a transmis și sinteze ale reacțiilor din străinătate, care au fost apoi preluate de publicațiile românești.

„≪Românii vor avea de ales președintele lor între un fost comunist și un naționalist, după un prim tur, duminică, despre care analiștii afirmă că a dat o lovitură serioasă perspectivelor de integrare europeană a României≫, apreciază Washington Post”, a scris ziarul Cronica Română în ediția din 28 noiembrie, citând sinteza reacțiilor realizată de MEDIAFAX.

În același număr, Cronica Română cita MEDIAFAX pentru rezultatele obținute de fiecare candidat în fiecare județ, dedicând un spațiu generos.

„Românii vor cunoaște, în prima jumătate a lunii decembrie, numele noului șef al statului, dar, spre deosebire de 1996, când sprintul final a fost între reprezentanții a două orientări politice diferite (Ion Iliescu – stânga și Emil Constantinescu – dreapta), de această dată electoratul are de ales între același Ion Iliescu – lider al unui partid care se declară social-democrat și Corneliu Vadim Tudor – șef al unui partid care afirmă că promovează ≪un concept doctrinar modern, rezultat din altoirea pe tulpina națională a unor valori social-democrate și creștin democrate≫, notează Mediafax”, a scris Cronica Română la acel moment.

Finala prezidențială: Ion Iliescu obține un nou mandat

Pentru prima dată după Revoluție, finala prezidențială nu s-a mai disputat între Ion Iliescu și un candidat important al partidelor de centru-dreapta, ci între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Rezultatul a produs o situație politică aparte. Mai mulți dintre candidații eliminați în primul tur, printre care Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, György Frunda și Petre Roman, nu l-au susținut explicit pe Iliescu, însă alternativa reprezentată de Vadim Tudor a modificat radical ecuația celui de-al doilea tur.

Turul al doilea a avut loc pe 10 decembrie 2000. Ion Iliescu a obținut 66,83% din voturi, câștigând în mod clar un nou mandat de patru ani la Cotroceni. Contracandidatul său, Corneliu Vadim Tudor, a primit 33,17% din voturi.

Pentru MEDIAFAX, alegerile din 2000 au însemnat nu doar transmiterea rezultatelor, ci și urmărirea reacțiilor interne și internaționale după victoria lui Ion Iliescu. Agenția a transmis rezultatele finale ale turului al doilea, inclusiv modul în care s-a votat în județele țării, precum și reacțiile din presa internațională.

Printre acestea s-au numărat și declarații ale lui Mihail Gorbaciov, fostul lider sovietic, care a vorbit despre relația sa cu Ion Iliescu și despre sprijinul pe care i l-ar fi acordat în zilele Revoluției din decembrie 1989. Declarațiile au fost preluate de MEDIAFAX și apoi citate de presa românească.

„(…) Gorbaciov afirmă că a avut o relație privilegiată cu Ion Iliescu, în zilele de la sfârșitul lui decembrie 1989, precizând că are o mare încredere în liderul PDSR. ≪Pentru Ion Iliescu am o mare stimă și o enormă simpatie. L-am susținut cu toate forțele în timpul acelor momente extrem de dificile și arzătoare din decembrie 1989 pe care le trăiau cu toții la București. Vorbeam des cu el la telefon și îl susțineam≫”, a declarat Gorbaciov la acel moment unei publicații din străinătate, preluată de MEDIAFAX și citată în Cronica Română în ediția din 13 decembrie 2000.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, după turul doi al alegerilor prezidențiale din 2000. Fotograf: Lucian Alecu/Mediafax Foto

MEDIAFAX a transmis și rezultatele finale ale celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial, dar și cum au votat românii în toate județele din țară. Rezultatele au apărut citate în Cronica Română în același număr menționat mai sus.

Totodată, articolele din presa internațională privind rezultatele finalei prezidențiale au fost preluate de MEDIAFAX și citate tot de Cronica Română în 13 decembrie 2000.

„≪Suddeutsche Zeitung≫ apreciază că aceste alegeri au întărit poziția lui Ion Iliescu, cel care, în perioada 1990-1996, a ≪manevrat≫ România într-o mizerie economică tot mai profundă. Acum, nimeni, cu excepția lui Vadim Tudor, nu mai susține că Iliescu ar fi manevrat alegerile, arată cotidianul german”, a mai scris MEDIAFAX la acea vreme, fiind citat în Cronica Română. 

Scrutinul a însemnat revenirea lui Iliescu la Cotroceni pentru un al treilea mandat prezidențial, după mandatele din perioada 1990-1996. În același timp, rezultatul a închis perioada politică începută în 1996, când CDR reușise prima alternanță la putere după 1989.

Prin transmiterea rezultatelor și a reacțiilor internaționale, agenția devenea astfel un intermediar între evenimentul politic și presa care îl relata mai departe.

Accidentul ecologic de la Baia Mare

În paralel cu schimbarea politică, anul 2000 a început pentru România cu unul dintre cele mai grave accidente ecologice din istoria recentă a Europei.

În noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000, un baraj aparținând societății Aurul SA, de lângă Baia Mare, a cedat. În iaz se aflau ape reziduale rezultate din procesarea minereurilor de aur și argint.

Potrivit Greenpeace, aproximativ 100.000 de metri cubi (aproximativ 100 de tone) de ape contaminate cu cianuri au fost deversate în mediul înconjurător. Cianura deversată a afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și Dunăre înainte de a ajunge la Marea Neagră. În urma acestui accident ecologic, Tisa și Dunărea au fost cele mai afectate, întrucât apele poluate au provocat moartea unei mari cantități de pește în Ungaria și în Iugoslavia.

La acel moment, Comisia Europeană nota că valul de contaminare a avut un potențial sever impact asupra biodiversității, ecosistemelor acvatice, alimentării cu apă și activităților economice ale populației. În zona centrală a Tisei, un front contaminat de aproximativ 30-40 de kilometri a afectat flora și fauna.

Accidentul de la Baia Mare a fost nu doar o tragedie ecologică pentru România, ci și un caz important la nivel european privind riscurile exploatărilor miniere și ale depozitării deșeurilor miniere.

2000, un an al contrastelor

Pentru România, 2000 a fost, așadar, un an al contrastelor: pe de o parte, o schimbare politică majoră, cu revenirea lui Ion Iliescu la Cotroceni și ascensiunea spectaculoasă a PRM și a lui Corneliu Vadim Tudor; pe de altă parte, un accident ecologic care a depășit granițele țării și a devenit un subiect european.

Pentru MEDIAFAX, anul 2000 a însemnat încă o confirmare a rolului de agenție de presă într-un moment în care informația trebuia transmisă rapid și preluată de publicațiile din țară. De la negocierile politice de după alegeri și rezultatele din fiecare județ până la reacțiile presei internaționale și relatarea accidentului de la Baia Mare, informațiile transmise de MEDIAFAX au ajuns în presa vremii și au contribuit la construirea relatării publice despre evenimentele anului.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.