Criza închisorilor se adâncește în Europa. Marea Britanie eliberează mai devreme mii de deținuți, iar România are și ea probleme de supraaglomerare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În Anglia și Țara Galilor, închisorile funcționau luna trecută la aproximativ 97-98% din capacitate. Fără măsuri urgente, autoritățile estimează că sistemul ar putea ajunge la capacitate maximă în noiembrie, arată CNN. Guvernul britanic a început să modifice regulile privind eliberarea unor condamnați, într-o încercare de a crea spațiu suplimentar în penitenciare.

Marea Britanie eliberează deținuți mai devreme

Noile reguli prevăd ca adulții condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave să poată fi eliberați după executarea unei treimi din pedeapsă, față de 40% sau jumătate în trecut.

Preot caterisit, continua să slujească la el acasă pentru bani

Opt persoane au fost trimise în judecată în cazul ambulanței atacate cu bâte și pietre în județul Cluj

Pentru alte categorii, eliberarea poate avea loc după executarea jumătății pedepsei, în loc de două treimi. Deținuții sunt eliberați sub supraveghere în comunitate, iar persoanele condamnate pentru cele mai grave infracțiuni sunt excluse din aceste modificări.

Măsura a provocat însă reacții puternice din partea organizațiilor care reprezintă victimele infracțiunilor. Unele familii ale victimelor au criticat public posibilitatea ca persoane condamnate pentru fapte grave să ajungă mai repede în libertate.

🚨 “THEY ARE FAILING IN THEIR FIRST DUTY: TO PROTECT THE PUBLIC”

Sarah Pochin slams Labour over plans to release 100s of offenders early, warning the Govt is “betraying the British people”

Reform UK will deport foreign criminals & build more prisons pic.twitter.com/Kbl7FnvkwC

— The Reform Daily (@ReformDaily_) September 29, 2026

Sistemul penitenciarelor se confruntă cu probleme reale

Guvernul a modificat ulterior o parte dintre reguli. Printre excluderile introduse se află persoanele condamnate pentru omor din culpă, conducere periculoasă soldată cu moartea și anumite infracțiuni sexuale istorice împotriva copiilor.

Problema nu este însă doar numărul de persoane aflate în închisori. Sistemul britanic se confruntă și cu lipsa personalului și cu presiuni tot mai mari asupra serviciilor de probațiune.

Potrivit CNN, sindicatul angajaților din probațiune a avertizat că volumul de muncă a ajuns la niveluri fără precedent. Guvernul a anunțat o investiție de 700 de milioane de lire sterline pentru serviciul de probațiune și recrutarea a mii de angajați.

România este aproape de capacitate, dar unele țări au o situație mult mai gravă

Problema nu este însă exclusiv britanică. Cele mai recente statistici comparabile ale Consiliului Europei, publicate în mai 2026 și bazate pe situația din 31 ianuarie 2025, arată că în cele 51 de sisteme penitenciare analizate existau 1.107.921 de persoane private de libertate.

În medie, Europa avea 95,2 deținuți la fiecare 100 de locuri disponibile. Situația varia însă foarte mult între state. Franța și Turcia aveau câte 131 de deținuți la 100 de locuri, urmate de Croația cu 123 și Italia cu 121. Ungaria avea 115, Belgia 114, iar Irlanda 112.

România se afla la 100 de deținuți pentru 100 de locuri, fiind inclusă de Consiliul Europei în categoria sistemelor care funcționau la capacitate maximă sau aproape de aceasta. Anglia și Țara Galilor aveau 96 deținuți la 100 de locuri în aceeași statistică.

Sistemul european al penitenciarelor funcționează la limită

Într-un raport publicat în septembrie 2026, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a constatat că penitenciarele românești funcționau, în timpul vizitei analizate, la 119,5% din capacitate. La penitenciarele din Iași și Botoșani, nivelul ajungea la 140%, respectiv 130%. Comitetul a constatat și că populația penitenciară a crescut cu 20% din 2020.

Raportul a semnalat inclusiv situații în care persoanele deținute aveau la dispoziție doar 2-3 metri pătrați în celule cu mai multe persoane și a recomandat asigurarea unui spațiu de cel puțin 4 metri pătrați pentru fiecare deținut. Datele arată astfel că presiunea asupra penitenciarelor este o problemă europeană, dar cu diferențe importante de la o țară la alta. În timp ce unele sisteme au ajuns la supraaglomerare severă, altele funcționează aproape de limita capacității.