MEDIAFAX 35. 2004 – România intră în NATO, iar Traian Băsescu ajunge la Palatul Cotroceni. România, șocată de tragedia de la Mihăilești

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

La 29 martie 2004, România a devenit oficial membră NATO, alături de alte șase state din Europa Centrală și de Est. La finalul anului, alegerile prezidențiale au adus o schimbare la Palatul Cotroceni: Traian Băsescu l-a învins în turul al doilea pe Adrian Năstase și a obținut primul său mandat de președinte. 2004 a fost însă și anul unor tragedii care au rămas în memoria colectivă. Explozia camionului încărcat cu azotat de amoniu de la Mihăilești a provocat moartea a 18 persoane, printre care șapte pompieri și doi jurnaliști, iar în decembrie, moartea lui Teo Peter, fondator și basist al trupei Compact, a generat un caz cu implicații diplomatice între România și Statele Unite.

Pentru MEDIAFAX, toate aceste evenimente au însemnat zile de breaking news, informații exclusive, declarații obținute „pe surse” și materiale preluate de publicațiile centrale și locale. Agenția continua să joace un rol important în presa românească, iar arhiva anului 2004 arată cât de des informațiile transmise de MEDIAFAX deveneau punct de plecare pentru relatările ziarelor.

MEDIAFAX 35. 2003 – România își revizuiește Constituția. Negocierile privind aderarea la UE intră în etapa decisivă

MEDIAFAX 35. 2002 – Al doilea președinte american vine la București, iar România este invitată să înceapă negocierile de aderare la NATO

România intră oficial în NATO

În primăvara anului 2004, România a făcut unul dintre cei mai importanți pași de politică externă de după 1989. La 29 martie 2004, România a devenit oficial membră NATO, la doi ani după ce fusese invitată să înceapă negocierile de aderare.

La Washington, premierul Adrian Năstase a depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, alături de reprezentanții Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei. Prin depunerea instrumentelor de aderare, cele șapte state au devenit formal membre NATO.

A fost cea mai mare extindere a NATO de până atunci, iar Alianța a ajuns la 26 de membri.

Parcursul aderării a fost urmărit îndeaproape de MEDIAFAX, iar informațiile agenției au fost preluate de presa vremii. În ediția din 24 februarie 2004, ziarul Cotidianul relata, citând MEDIAFAX, că „Parlamentul urma să se reunească pentru a dezbate proiectul de lege pentru aderarea României la Alianța Nord-Atlantică. (…) După prezentarea documentelor, grupurile parlamentare vor avea la dispoziție câte zece sau cincisprezece minute pentru a-și exprima poziția”.

Aderarea a fost transformată și într-un moment de sărbătoare publică. România și Bulgaria au organizat un concert susținut de Jean Michel Jarre pe podul de peste Dunăre, cele două țări devenind membre NATO în aceeași zi. Ziarul Ziua relata, la 10 martie 2004, citând MEDIAFAX, despre pregătirea evenimentului:

„România şi Bulgaria pregătesc un concert susţinut de Jean Michel Jarre, pe podul de peste Dunăre, cu ocazia aderării efective la NATO, a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar de Externe, Lyubomir Todorov, citat de site-ul Novinite. Cele două state colaborează în prezent pentru pregătirea acestui eveniment, a declarat, ieri, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Cozmin Dobran. Integrarea efectivă în Alianţa Nord- Atlantică va fi marcată, de asemenea, şi în capitalele ambelor state”, a scris ziarul Ziua pe 10 martie 2004.

La o zi după aderarea celor șapte state, ziarul Cuvântul Liber publica un material MEDIAFAX despre intrarea României în Alianță:

„Premierul Adrian Nastase a afirmat că aderarea la NATO marchează sfârșitul unei perioade în care România s-a aflat ≪într-o zonă tampon≫, între estul și vestul Europei. El a precizat, citat de Mediafax, ca și ceilalți premieri ai statelor invitate, că va spijini aderarea la NATO a Macedoniei, Albaniei și Croației. Năstase a amintit, totodată, că România va asigura trupelor NATO sprijinul logistic pentru operațiuni militare, în cazul în care va fi solicitat acest lucru”, a scris Cuvântul Liber, citând informațiile MEDIAFAX.

Momentul aderării a fost marcat și la Bruxelles, printr-o ceremonie organizată la 2 aprilie 2004, la care au participat majoritatea miniștrilor de externe ai statelor NATO, inclusiv secretarul american de stat Colin Powell. Cele șapte noi state membre au avut drapelele arborate în acordurile imnurilor naționale. Evenimentul a fost relatat de MEDIAFAX, iar materialul a fost preluat de Renașterea Bănățeană în ediția din 3 aprilie:

„O ceremonie oficială a fost organizată, ieri, în prezenţa majorităţii miniştrilor de externe ai ţărilor NATO, inclusiv a secretarului american de stat, Colin Powell, cu ocazia extinderii Alianţei Nord-Atlantice la 26 de membri, prin includerea a şapte state central şi est-europene. Drapelele Bulgariei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, României, Slovaciei şi Sloveniei au fost arborate, în ordine alfabetică, în acordurile imnurilor naţionale”, a scris Renașterea Bănățeană, citând MEDIAFAX.

În România, aderarea a fost sărbătorită în mai multe orașe. MEDIAFAX a transmis de la evenimentele organizate în țară, iar informațiile au fost preluate de Ziua în ediția din 3 aprilie 2004.

„Înălţarea steagului NATO pe teritoriul României s-a consumat ieri în atmosferă de sărbătoare. Politicienii puterii au profitat de eveniment și au transmis alegătorilor mesaje legate de importanţa integrării. Spectacole folclorice, trupe dance, focuri de artificii și foarte multe promisiuni au completat ziua. (…) Prefectura Maramureş a organizat un moment festiv (…) în final, Ansamblul Folcloric Transilvania a susţinut un concert de muzică populară. (…) Argeşenii au fost prezenţi în piaţa centrală „Vasile Milea“ din Piteşti pentru a sărbători împreună aderarea ţării noastre la NATO”, a scris ziarul Ziua, citând informațiile MEDIAFAX.

Pentru România, aderarea a reprezentat finalul unui parcurs început după prăbușirea comunismului și consolidarea orientării strategice către Occident.

Alegerile prezidențiale: Traian Băsescu ajunge la Cotroceni

În anul 2004, românii au fost chemați la urne pentru alegerile prezidențiale, dar și cele parlamentare, care au dus la schimbarea puterii.

Alegerile prezidențiale din 2004 s-au desfășurat în două tururi, pe 28 noiembrie și 12 decembrie. Competiția principală s-a dat între Adrian Năstase, candidatul Uniunii Naționale PSD+PUR și premier în funcție, și Traian Băsescu, candidatul Alianței D.A. PNL-PD.

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor, un sondaj IRSOP transmis către MEDIAFAX indica un avantaj pentru Adrian Năstase și Uniunea Națională PSD+PUR. Informația a fost preluată de Cuvântul Libertății în ediția din 26 noiembrie 2004.

„Un sondaj IRSOP realizat în perioada 13-20 noiembrie pentru GCS şi remis, joi, MEDIAFAX, relevă că pe primul loc în topul opţiunilor electorale continuă să fie Adrian Năstase şi Uniunea Naţională PSD+PUR, la o diferenţă de 12% şi, respectiv, 6% de Traian Băsescu şi Alianţa D.A. PNL-PD”, a scris Cuvântul Libertății pe 26 noiembrie 2004, citând MEDIAFAX.

În primul tur de scrutin, Adrian Năstase s-a clasat pe primul loc, cu 40,94% din voturi, în timp ce Traian Băsescu a obținut 33,92% din voturi. Pe locul al treilea s-a clasat Corneliu Vadim Tudor, cu 12,57%.

După primul tur și scrutinul parlamentar, Traian Băsescu a contestat rezultatele, invocând existența unor fraude, însă a transmis, într-o declarație acordată jurnaliștilor MEDIAFAX, că își va continua cursa pentru Cotroceni.

„Chiar dacă a contestat vehement rezultatele scrutinului de duminică, invocând existenţa unor fraude majore, prezidenţiabilul Alianţei D.A. este hotărât să rămână în cursa pentru Cotroceni. Traian Băsescu a declarat, ieri, pentru Mediafax, că, dacă instituţiile statului vor decide validarea alegerilor, el va recunoaşte deciziile luate de acestea”, a scris Curierul Politic pe 2 decembrie 2004, citând MEDIAFAX.

Turul decisiv a avut loc pe 12 decembrie 2004, însă a schimbat rezultatul. Traian Băsescu a obținut 5,12 milioane de voturi, în timp ce Adrian Năstase a primit 4,88 milioane de voturi.

Rezultatele au fost validate de Curtea Constituțională, iar Traian Băsescu a devenit noul președinte al României.

După confirmarea rezultatului, Ion Iliescu a comentat înfrângerea lui Adrian Năstase, spunând, citat de MEDIAFAX, că „trebuie reflectat asupra acestui lucru”. Declarația a fost preluată de Ziua în ediția din 14 decembrie 2004:

Adrian Năstase l-a sunat pe Băsescu pentru a-l felicita, iar președintele ales a anunțat că una dintre prioritățile sale imediate era formarea unei majorități parlamentare. Renașterea Bănățeană a relatat, citând MEDIAFAX:

„Candidatul Alianţei PNL-PD la Preşedinţie Traian Băsescu a mulţumit, ieri, contracandidatului său Adrian Năstase, că l-a sunat pentru a-l felicita şi a declarat că ≪prioritatea priorităţilor≫ sale este formarea unei majorităţi parlamentare pentru buna desfăşurare a procesului de integrare în UE. Băsescu şi-a prezentat, într-o conferinţă de presă extraordinară, priorităţile pe care le va avea în timpul mandatului său în planul politicii interne şi externe”, a scris Renașterea Bănățeană, citând MEDIAFAX.

Victoria lui Băsescu a fost remarcată și la Washington. Președintele american George W. Bush l-a sunat pe președintele ales al României pentru a-l felicita.

„Preşedintele american George W. Bush l-a sunat personal pe preşedintele ales al României, Traian Băsescu, pentru a-l felicita. Potrivit Mediafax, Bush I-a asigurat pe Băsescu că România este un prieten al SUA şi că va continua şi va întări relaţiile SUA-România”, a scris ziarul Ziua pe 16 decembrie 2004.

În urma negocierilor politice de după alegeri, Alianța D.A. PNL-PD a format guvernul împreună cu UDMR și PUR, iar Călin Popescu-Tăriceanu a devenit premier.

Explozia de la Mihăilești: Tragedia care a șocat România

2004 a fost însă și anul uneia dintre cele mai grave tragedii produse pe șoselele României.

În dimineața zilei de 24 mai 2004, pe DN2, în localitatea Mihăilești din județul Buzău, un autocamion încărcat cu azotat de amoniu s-a răsturnat. Încărcătura a explodat, provocând o deflagrație de o asemenea amploare încât la locul tragediei s-a format un crater cu aproximativ 6,5 metri adâncime.

Circulatia rutiera pe drumul european 85, in zona comunei Mihailesti, ar putea fi reluata luni seara, in conditiile in care, imediat dupa explozia unui camion cu ingrasaminte, traficul a fost deviat pe rute ocolitoare, prin Mizil si Pogoanele

Bilanțul a fost devastator: 18 persoane au murit, iar alte 13 au fost rănite grav. Printre cei decedați s-au aflat șapte pompieri și doi jurnaliști.

Tragedia a ridicat întrebări importante despre modul în care era transportat azotatul de amoniu, despre intervenția autorităților și despre respectarea normelor de siguranță.

Imediat după explozie, au apărut întrebări privind modul în care fusese transportată substanța periculoasă și respectarea normelor de siguranță.

La scurt timp după tragedie, șeful filialei Dolj a Autorității Rutiere Române anunța, pentru MEDIAFAX, că firma căreia îi aparținea camionul nu avea licență pentru transportul materialelor periculoase, iar șoferul nu avea pregătirea necesară.

Un camion cu azot a explodat, luni dimineata, pe drumul european 85, in comuna Mihailesti judetul Buzau, deflagratia fiind soldata cu morti si numerosi raniti

Ziua relata, în ediția din 25 mai 2004, citând MEDIAFAX:

„Firma căreia îi aparţine camionul care a explodat la Mihăileşti nu avea licenţă pentru transportul materialelor periculoase, iar şoferul autovehiculului nu avea pregătire în acest sens, a declarat agenţiei Mediafax Mihai Doldur, şeful filialei Dolj a Autorităţii Rutiere Române (ARR)”.

În primele ore după tragedie, informațiile despre explozia de la Mihăilești au fost transmise și de agențiile internaționale de presă. MEDIAFAX a adus aceste informații în presa română, iar ziarul  Ziua nota:

„În jurul orei 9.45 (ora României), AFP transmitea că cel puţin zece persoane au fost ucise şi altele rănite în explozia unui camion cu îngrăşăminte chimice, în estul României. Agenţii precum Reuters şi China Nouă au transmis şi ele detalii despre deflagraţia de la Mihăileşti”, a scris ziarul Ziua în același număr.

Președintele Ion Iliescu a cerut declanșarea unei anchete pentru stabilirea cauzelor exploziei și o analiză a modului în care era asigurată siguranța traficului pe drumurile publice.

Cuvântul Nou relata, citând un comunicat transmis de Administrația Prezidențială către MEDIAFAX:

„Preşedintele Ion Iliescu consideră necesară declanşarea unei ≪anchete severe≫ privind împrejurările în care s-a produs explozia unui camion în Mihăileşti (Buzău) şi a unei ≪analize substanţiale≫ a modului de asigurare a siguranţei traficului auto pe drumurile publice. Potrivit unui comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX de Biroul de presă al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a luat cunoştinţă ≪cu tristeţe≫ de urmările tragicului accident soldat cu numeroşi morţi şi răniţi”.

Tragedia de la Mihăilești avea să rămână una dintre imaginile definitorii ale anului 2004 și unul dintre cazurile care au readus în atenția publică problema siguranței transportului de substanțe periculoase.

Moartea lui Teo Peter, fondatorul trupei Compact

La sfârșitul anului 2004, România avea să fie zguduită de moartea unuia dintre muzicienii importanți ai rockului românesc.

Teo Peter, basist și unul dintre fondatorii trupei Compact, a murit în dimineața zilei de 4 decembrie 2004, în urma unui accident rutier produs în București. El se afla într-un taxi care a fost lovit de un autoturism aparținând Ambasadei SUA.

La volan se afla un sergent al pușcașilor marini americani și membru al dispozitivului de securitate al Ambasadei SUA. Potrivit concluziilor anchetei tehnice prezentate ulterior de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, accidentul s-a produs după ce șoferul american nu a respectat indicatorul „STOP”.

Masina condusa de un angajat al ambasadei SUA a lovit, simbata dimineata, un autoturism Dacia 1310 al unei firme de taxi, care circula regulamentar. In urma impactului, basistul trupei Compact, Teo Peter, care statea pe locul de linga sofer, a murit pe loc, iar taximetristul s-a ales cu rani usoare.

Cazul a devenit rapid unul sensibil în relația româno-americană. Van Goethem beneficia de imunitate de jurisdicție în România și, din acest motiv, procurorii bucureșteni nu au putut continua, la acel moment, verificările fără acordul MAE.

„Poliţiştii bucureşteni au finalizat cercetările în dosarul morţii lui Teo Peter şi l-au trimis, ieri, procurorilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti(PTB). Aceştia însă nu pot continua ancheta, înainte ca Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să comunice dacă au competenţa juridică pentru a-l cerceta pe militarul american care a provocat accidentul. Marius Iacob, prim-procuror adjunct la PTB, a declarat, citat de Mediafax, că puşcaşul marin american care a provocat accidentul beneficiază de imunitate jurisdicţională, motiv pentru care procurorii bucureşteni nu pot continua verificările fără acordul MAE”, a scris ziarul Curierul pe 7 decembrie 2004, citând informațiile furnizate de MEDIAFAX.

Marius Iacob declara, de asemenea, pentru MEDIAFAX, că autoritățile așteptau să afle dacă ancheta putea continua în România sau dacă dosarul urma să fie transferat autorităților americane.

„Aşteptăm să vedem dacă vom continua cercetările sau dacă trebuie să transferăm dosarul autorităţilor americane competente“, a mai spus Marius Iacob, prim-procuror adjunct la PTB pentru MEDIAFAX, citat de ziarul Cotidianul, în ediția din 7 decembrie 2004.

În zilele următoare, MEDIAFAX a publicat și informații obținute de la surse medico-legale cu privire la cauzele decesului lui Teo Peter. Cuvântul Nou relata, citând MEDIAFAX, că lovitura îi provocase o hemoragie internă cu ruptură de organe interne, leziuni cranio-meningo-cerebrale și o hemoragie cerebrală, leziuni care au dus la deces.

Ulterior, militarul american a fost judecat în Statele Unite.

2004, un an încărcat

2004 a concentrat, în mai puțin de 12 luni, unele dintre cele mai importante momente ale României de după 1989: intrarea în NATO, alegerile care au adus un nou președinte la Cotroceni, tragedia de la Mihăilești și moartea lui Teo Peter.

Pentru MEDIAFAX, a fost un an în care agenția a fost prezentă în mijlocul evenimentelor: a transmis informații de la autorități, a obținut declarații exclusive, a publicat informații „pe surse” și a furnizat presei române știri preluate apoi de ziare din întreaga țară.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.