Un naționalist pro-rus anunță victoria partidului său în alegerile din Bosnia. El i-a mulțumit lui Vladimir Putin

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Milorad Dodik a revendicat victoria partidului său în alegerile din Bosnia și Herțegovina. Politicianul naționalist sârb pro-rus a făcut anunțul luni. Potrivit rezultatelor preliminare citate de The Kyiv Independent, Dodik nu a figurat pe buletinele de vot. Totuși, Zeljka Cvijanovic, membră a partidului său, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), este pe cale să-și păstreze locul în președinția tripartită a țării.

„Dacă nu ar fi existat victoria magnifică a lui Donald Trump probabil că astăzi am fi fost cadavre politice”, le-a spus Dodik susținătorilor săi, mulțumindu-i totodată președintelui rus Vladimir Putin, care și-a exprimat sprijinul pentru SNSD înaintea alegerilor.

Un naționalist sârb declară victoria partidului său în alegerile din Bosnia și Herțegovina

Cele mai complicate alegeri din lume au loc duminică în apropierea României

Cine este Milorad Dodik

Dodik, cunoscut pentru viziunile sale separatiste și pro-Moscova, a deținut funcția de președinte al Republicii Srpska în perioada 2022-2025. Republica Srpska este entitatea bosniacă dominată de sârbi.

În 2025, el a fost destituit din funcție și i s-a interzis să candideze timp de șase ani, din cauza sfidării emisarului internațional al țării.

Rezultate preliminare

După numărarea a peste 95% din voturi, Denis Becirovic, din partea Partidului Social-Democrat (SDP BiH), urmează să-și păstreze locul rezervat bosniacilor în președinție, iar candidata naționalistă croato-bosniacă Darijana Filipovic a revendicat victoria în cursa pentru locul rezervat croaților.

De asemenea, se preconizează că partidul lui Dodik, SNSD, își va păstra puterea în parlamentul și președinția Republicii Srpska.

Scrutinul a fost marcat de o prezență relativ scăzută la vot. 42% dintre alegători s-au prezentat la urne, o scădere de aproape 10% față de alegerile din 2022.

Cele mai complicate alegeri din lume

Procedurile electorale din Bosnia și Herțegovina sunt considerate de experți unele dintre cele mai complicate din lume. Alegătorii își exprimă votul pentru un număr impresionant de oficiali din administrația locală, regională și națională. Prin vot sunt aleși cei trei membri ai președinției multietnice a țării, parlamentarii pentru legislativul național și conducătorii instituțiilor din cele două entități ale statului: Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH) și Republika Srpska, dominată de etnicii sârbi.

Complexa rețea de instituții guvernamentale din Bosnia a fost creată în urma acordului de pace intermediat de Statele Unite în 1995. Acordul a avut scopul de a gestiona diviziunile etnice dintre bosniacii musulmani, sârbii ortodocși și croații catolici. Tensiunile dintre grupările etnice care au dus la conflictul armat din perioada 1992-1995.

În timpul campaniei electorale, partidele bosniace au pledat pentru un stat central mai puternic. Totodată, actualul membru bosniac al președinției tripartite, Denis Becirovic, s-a angajat să relanseze parcursul țării către UE și NATO. UE a acordat Bosniei statutul de țară candidată în decembrie 2022, însă negocierile de aderare programate pentru 2024 au fost amânate. Bruxelles-ul a solicitat adoptarea unor legi anticorupție mai stricte și reformarea sistemului judiciar.

Partidele naționaliste croate au solicitat o reformă electorală, cerând o pondere mai mare în alegerea membrului croat al președinției în cadrul entității pe care o împart cu bosniacii. În paralel, Rusia a fost acuzată că încetinește parcursul țării către aderarea la UE prin diferite metode și prin menținerea unor legături strânse cu partidul care susține secesiunea Republicii Srpska.