NASA publică o imagine spectaculoasă de pe Marte. „Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Fotografia surprinde razele dimineții care luminează formațiuni stâncoase spectaculoase, modelate de vânt de-a lungul miliardelor de ani.

Imaginea a fost realizată cu ajutorul camerei Mastcam, montată pe roverul Curiosity, în timp ce acesta își continuă ascensiunea pe Muntele Sharp, o formațiune cu o înălțime de aproximativ 5 kilometri, aflată în centrul craterului Gale, scrie Reuters.

NASA dezvăluie imaginea de pe Marte. Formațiunile stâncoase au miliarde de ani

Formațiunile stâncoase vizibile în depărtare reprezintă un strat geologic diferit de cele pe care Curiosity le-a traversat până acum. Potrivit cercetătorilor NASA, stratul ar fi fost format inițial din sedimente transportate de vânt, posibil nisip sau chiar cenușă provenită din activitatea vulcanică din apropierea craterului.

O „meduză” misterioasă a apărut într-o fotografie de pe Marte. Explicația NASA este mult mai neobișnuită

După ce sedimentele s-au compactat și au format rocă, acestea au fost erodate treptat de vânt. Procesul a dus la apariția unor creste numite „yardangs”, forme geologice caracteristice regiunilor deșertice și expuse eroziunii eoliene.

Ashwin Vasavada, cercetător planetar la Jet Propulsion Laboratory al NASA și cercetător principal al misiunii Curiosity, estimează că acest strat de yardang s-a format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani.

Stratul se întinde pe aproximativ 16 kilometri în partea de nord-vest a Muntelui Sharp.

📍Gale Crater, Aug. 11, 2026, 8:30 a.m. local Mars time.

The Curiosity rover captures the Sun rising on crags known as yardangs, a scene that scientists have long been waiting to see up close. 1/2 https://t.co/NJQH9yNEYR

— NASA Mars (@NASAMars) October 6, 2026

NASA analizează istoria geologică a planetei Marte

Cercetătorii consideră că stratul de yardang nu face parte din succesiunea continuă de straturi care alcătuiesc Muntele Sharp. Acesta ar fi fost depus ulterior, peste o suprafață în care straturile mai vechi fuseseră deja erodate.

Geologii numesc o astfel de întrerupere „discordanță” – o perioadă în care straturile existente au fost erodate înainte ca alte sedimente să fie depuse deasupra lor.

Curiosity a urcat deja peste un kilometru pe Muntele Sharp, stabilind, potrivit NASA, cea mai mare diferență de altitudine parcursă vreodată de un rover pe Marte.

Muntele este alcătuit din numeroase straturi de rocă, fiecare păstrând indicii despre trecutul geologic al planetei. Analizarea lor i-a ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine perioada în care regiunea era mai umedă și mai caldă decât este în prezent.

Curiosity ar putea ajunge la formațiunile de pe Marte în 2027 sau 2028

NASA estimează că roverul Curiosity ar putea ajunge la stratul de yardang în 2027 sau 2028. Odată ajuns în această zonă, roverul își va folosi instrumentele pentru a analiza compoziția și structura formațiunilor geologice.

Curiosity a ajuns pe Marte în 2012, în craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului marțian. Din 2014, roverul urcă treptat pe Muntele Sharp.

Misiunea sa urmărește să studieze geologia și clima planetei și să determine dacă Marte a avut în trecut condiții favorabile apariției și menținerii vieții microbiene.

În prezent, Curiosity este unul dintre cei doi rovere NASA care operează pe suprafața planetei. Celălalt, Perseverance, explorează zona craterului Jezero, în emisfera nordică.

NASA compară răsăritul de pe Marte cu un peisaj din Arizona

Imaginea surprinsă de Curiosity oferă și o perspectivă neobișnuită asupra peisajului marțian. Ashwin Vasavada a comparat formațiunile din fotografie cu peisajele din Monument Valley, Arizona, descriind senzația de spațiu vast și liniște.

Totuși, există o diferență esențială: atmosfera și lumina de pe Marte creează un peisaj imposibil de confundat cu unul terestru.

„Este ca Pământul, dar este cu siguranță Marte”, a explicat cercetătorul NASA.

Răsăritul surprins de Curiosity are nuanțe albastre, în timp ce cerul apare portocaliu, oferind imaginii un aspect diferit de cel al unui răsărit observat pe Pământ.