Care sunt planurile șefilor Nuclearelectrica, după ce criza provocată de seceta de pe Dunăre a redus profitul estimat cu peste 40%? Mihai Ghioară, CEO: Proiectele de investiții nu sunt afectate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, și directorul financiar Daniel Adam detaliază, în interviul exclusiv pentru Mediafax, primul interviu acordat de noul șef al companiei de la preluarea mandatului, situația de o gravitate fără precedent în istoria operațională a comoaniei, măsurile avute în vedere pentru a reduce impactul asupra exercițiului financiar 2026, dar și variantele de soluții luate în calcul pentru a proteja compania pe viitor de episoade de secetă severă.

• „Obiectivul nostru este ca situația actuală să rămână un eveniment singular în istoria operațională a Nuclearelectrica”, a declarat directorul general Mihai Gioară.
• Șeful Nuclearelectrica a subliniat că proiectele de investiții nu sunt afectate.
• Daniel Adam, directorul financiar al companiei, a subliniat că actuala situație nu are un impact asupra gradului de îndatorare.
• Întrebările au fost transmise conducerii Nuclearelectrica în contextul în care compania a propune acționarilor, pentru ședința AGA din 29 octombrie, rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli (BVC) pentru anul 2026, cu o scădere semnificativă a profitului estimat, după opririle din luna mai, și apoi cele cauzate de scăderea nivelului Dunării.
• În ceea e privește perspectiva repornirii reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, compania estimează cele două unități vor fi repuse în producție la 1 noiembrie 2026. „Unitatea 2 a fost oprită în perioada 4-30 mai pentru un număr total de 624 de ore, ca urmare a apariției unei defecțiuni tehnice la transformatorul de evacuare a puterii, iar reducerea semnificativă a debitului fluvial al Dunării a determinat oprirea controlată a unității 1 începând cu 28 iulie și a unității 2 începând cu 13 august. Cantitatea de energie electrică prognozată a fi livrată în prezenta propunere de rectificare a BVC 2026 are la bază programul de producție a energiei electrice revizuit, prin care se estimează reconectarea ambelor unități la Sistemul Energetic Național începând cu data de 1 noiembrie în baza prognozelor hidrologice pe termen lung. În situația în care reluarea activității se reia ulterior acestei date, gradul de realizare a acestor venituri va fi impactat în mod negativ″, se arată nota privind rectificarea bugetului.
• România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională. Și a doua unitate a fost oprită, pe 13 august, după ce intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei unității.
• Între timp, starea de alertă a fost prelungită și pentru această lună, iar prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la Centralei nucleare de la Cernavodă, în luna octombrie 2026, după cum a arătat Executivul în nota de fundamentare a hotărârii de Guvern, privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică.
• Concluziile demersurilor pentru actualizarea proiectului Bala 2, menit să ducă la creșterea nivelului Dunării și asigurarea debitului necesar pentru răcirea instalațiilor și centrala nucleară de la Cernavodă –  vechi de 17 ani, gândit încă de la ultima oprire a capacităților nucleare ale României din cauza secetei, de acum 23 de ani, și scos din sertarele Ministerului Transporturilor pe fondul actualei stării de alertă energetică – au fost aprobate luni în raportul final al Comitetului interministerial privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale centralei de la Cernavodă.
• Cele două reactoare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

Autoritățile au aprobat soluțiile pentru alimentarea cu apă a reactoarelor de la Cernavodă. Ce măsuri sunt prevăzute

Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite cel puțin 10 zile. Bușoi: Miza este să le repornim în siguranță. Nu vedem motive pentru creșteri de preț mai mari de 20%

Mihai Gioară: „Activitatea Nuclearelectrica se desfășoară  normal, fără a fi afectate procesele și activitățile”

Reporter: În propunerea de rectificare a Bugetului de venituri și cheltuieli al Nuclearelectrica pe anul 2026se estimează erodarea profitabilitatii cu 41,5% fata de nivelul bugetat aprobat pe seama diminuării veniturilor totale cu 14,9% fata de nivelul aprobat și a creșterii cheltuielilor totale cu 3,6% fata de nivelul aprobat. Care este impactul acestei scăderi abrupte a profitabilitățîi activitatea Nuclearelectrica și cu precădere planurile de investiții ale companiei?

Mihai Gioară, CEO: Ne confruntăm cu o realitate climatică nouă: secetele prelungite au obligat și alți operatori nucleari din Europa să reducă sau să oprească producția pentru a proteja siguranța și mediul. Oprirea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă a fost o decizie pentru protejarea marginei de securitate nucleară conform limitelor de operare. Seceta fără precedent a scăzut nivelul Dunării sub pragul necesar pentru răcirea reactoarelor, iar în astfel de situații siguranța are prioritate absolută față de producție.

Rectificarea bugetului reflectă în mod corect acest impact. Pentru că nu am produs energie pe durata opririi, veniturile estimate scad cu 14,9% față de buget. Rezultatul este un profit brut estimat de aproximativ 1,4 miliarde lei, cu 41,5% sub nivelul bugetat inițial. Nuclearelectrica rămâne însă o companie profitabilă, iar scăderea este conjuncturală, nu structurală.

Proiectele de investiții nu sunt afectate. Retehnologizarea Unități 1 și Unitățile 3 și 4, precum și alte proiecte majore, continuă conform calendarului. Ele sunt susținute de rezervele de numerar ale companiei și finanțările deja contractate. Finanțările obținute rămân în vigoare și continuăm atragerea de noi surse așa cum ați putut observa în ultima perioadă.

Am folosit perioada de oprire pentru a face lucrări de mentenanță care altfel ar fi necesitat opriri separate sau mai lungi în timpul opririlor planificate anual. Astfel, câștigăm timp pentru perioada următoare. Dincolo de partea de operare și producție, activitatea Nuclearelectrica se desfășoară  normal, fără a fi afectate procesele și activitățile.

Daniel Adam, CFO: Adaug, de asemenea, că rectificarea bugetară și revizuirea unor indicatori financiari nu impactează nici acoperirea integrală a costurilor de producție, care sunt preponderent fixe și nu scad în ritmul scăderii producției  și nici continuarea programului de investiții curente, chiar dacă producția CNE Cernavodă este estimată a scădea cu aprox 25,7% în contextul excepțional de reducere a debitului și nivelului Dunării. Chiar și ulterior rectificării, Nuclearelectrica își menține o profitabilitate financiară relativ ridicată pentru 2026, de 1,4 miliarde de lei profit brut, respectiv 1,2 miliarde lei profit net.

Reporter: Afectează acest nivel al profitabilitățiii capacitatea de îndatorare a companiei, având în vedere că, de exemplu în cazul împrumutului privind retehnologizare U1 SNN trebuie să mențină un Raport at datoriei nete a Grupului de maxim 6 ori mai mare comparat cu EBITDA Grupului?

Daniel Adam, CFO: Nu, nu există un astfel de impact asupra gradului de îndatorare. Analizele și modelele financiare permit continuarea atragerii de finanțări conform planificării.

Reporter: Istoric vorbind, a mai înregistrat compania o astfel de scădere a profitabilității sau mai mare?

Daniel Adam, CFO: În ultimii ani, Nuclearelectrica a avut o tendință ascendentă în ceea ce privește profitabilitatea, influențată parțial doar de modificările de piață de energie. Nu a existat în istoria operațională a companiei un eveniment atât de sever cum este cel actual, care să implice necesitatea menținerii reactoarelor în stare oprită pentru o perioada atât de lungă. În industria nucleară securitatea nucleară rămâne întotdeauna o prioritate, urmând ca la nivel de strategie financiară să identificăm toate măsurile care să reducă acest impact pe termen scurt și mediu.

SNN are implementat un plan măsuri interne pentru consolidarea și menținerea echilibrului optim venituri-cheltuieli, acolo unde acest lucru este posibil, nu depinde de factori externi și de factori de piață și fără afectarea funcțiilor de securitate nucleară.

„Este o situație fără precedent”

Reporter: În ceea ce privește invocarea de către Nuclearelectrica a clauzei de forță majoră în contractele de livrare a energiei electrice, în contextul secetei severe de pe Dunăre, câți clienți/parteneri ați notificat și care este actuala dvs estimare privind durata de aplicare, dacă aceasta există?

Mihai Gioară, CEO: Solicitarea avizului de forță majoră este o măsură necesară, prevăzută de cadrul legal și contractual aplicabil, prin care protejăm interesele companiei și ale acționarilor într-un context fără precedent. Am notificat toți partenerii contractuali afectați de această situație.

Facem toate eforturile rezonabile din punct de vedere comercial pentru a limita efectele cazului de forță majoră și îi ținem pe parteneri informați constant cu privire la evoluția situației. Repornirea Unităților 1 și 2 va fi posibilă însă doar atunci când nivelul Dunării va permite funcționarea în condiții de maximă securitate nucleară.

Este o situație fără precedent, care ne-a obligat să luăm măsurile corespunzătoare și care va afecta profitabilitatea companiei. Lucrăm pentru a reduce acest impact asupra exercițiului financiar 2026 și, în paralel, căutăm soluții care să ne protejeze pe viitor de episoade de secetă severă. Obiectivul nostru este ca situația actuală să rămână un eveniment singular în istoria operațională a Nuclearelectrica.

Reporter: Comitetul interministerial Bala, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, a aprobat luni raportul final privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale centralei de la Cernavodă și, în cazul SNN, Comitetul recomandă, pe termen lung, ca proiectarea unităților 3 și 4 să țină seama de situația din 2026, precum și analiza unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei. Este acestă recomandare un impact asupra planului de proiectare al SNN, diferă față de indicatorii avuți în vedere de proiectanții dvs?

Mihai Gioară, CEO: Pentru Nuclearelectrica și EnergoNuclear, proiectul Bala 2, de restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a brațului Bala, are o importanță strategică, care depășește obiectivele sale de navigație și protecție a mediului.

Finalizarea lucrărilor hidrotehnice pe brațul Bala va regulariza debitele de apă pe brațele Bala, Borcea și Dunărea Veche și vă permite redistribuirea nivelului apei pe Dunăre în zona bifurcației. Prin efectele asupra regimului hidrologic al fluviului, proiectul va contribui indirect la creșterea rezilienței unor infrastructuri strategice, inclusiv la asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă în perioadele cu debite reduse. O altă mențiune importantă este faptul că derularea acestui proiect (implicit proiectarea sa) nu este în responsabilitatea SNN.

Este un exemplu clar că investițiile în infrastructura de mediu și în adaptarea la schimbările climatice aduc beneficii care se extind dincolo de obiectivele lor imediate, contribuind inclusiv la securitatea energetică a României. Schimbările climatice au deja un impact direct asupra condițiilor normale de operare ale centralei, iar noi trebuie să ținem cont de această realitate.

Dincolo de proiectul Bala, Nuclearelectrica lucrează deja la identificarea unor măsuri suplimentare care să asigure redundanța alimentării cu apă, după modelul sistemelor de răcire ale centralei. Scopul este să reducem la minimum riscul opririi controlate a unităților nucleare în condiții de secetă severă.