Guvernul prelungește măsurile din energie, inclusiv posibilitatea de reducere a consumului industriei. Nici măcar un reactor de la Cernavodă nu e sigur că va fi repornit în octombrie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Hotărârea de Guvern de joi este menită să prelungească posibilitatea implementării unor decizii considerate necesare de către Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice pentru buna funcționare a sistemului, inclusiv de reducere a consumului operatorilor economici.

Starea de alertă energetică a fost declarată în România pe 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza reducerii nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire, urmată de Unitatea 2, pe 13 august. Cele două reactoare, operate de Nuclearelectrica, asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția națională de energie.

Planul de măsuri a fost prelungit pe fondul estimărilor unei producții mici în continuare, din cauza precipitațiilor deficitare, dar și ale unui consum în creștere, dat fiind că temperaturile vor fi în scădere.

De unde au venit importurile de energie electrică după declararea stării de alertă în România? Răspunsul conducerii Transelectrica

Ilie Bolojan, despre blocajul din Energie: Spre sfârșitul lunii septembrie ne putem gândi să repornim Centrala

Măsurile de siguranță pe piața energetică, reglementate inițial pe 6 august, au fost prelungite a doua oară, joi, până pe 30 august din cauza prognozelor și estimărilor nefavorabile privind producția și consumul de energie, care ar putea declansa o criză de elimentare cu efecte sociale grave, potrivit documentelor guvernamentale.

• Prognozele meteorologice pentru prima parte a lunii octombrie – conform datelor comunciate de Transelectrica – indică valori ale temperaturilor în jurul celor normale pentru perioada respectivă în mare parte din țară, acest lucru presupunând inclusiv o scădere a acestora pe timpul nopții. În aceste condiții, ținând cont și de valorile înregistrate în anii anteriori, pentru luna octombrie se estimează că, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.000 MW.
• Totodată, prognozele privind regimul pluviometric în special din prima jumătate a lunii octombrie prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii octombrie.
• Prognozele pentru prima jumătate a lunii octombrie 2026 indică, de asemenea, posibilitatea unor perioade cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în SEN, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor.
• Prognoza debitului Dunării la intrare în tară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna octombrie 2026. Din acest motiv, considerăm că se impune reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea să conducă la creșterea nivelului în bazinul de apă de răcire al CNE Cernavodă.
• În plus, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare.

„Există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică”

La finele lunii septembrie 2026, situația energetică la nivelul sistemului energetic național (SEN) prezintă un nivel redus al adecvanței, care este definită de specialiști drept „capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat”.

Mai exact, datele oficiale citate în nota de fundamentare arată că:

• grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;
• conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 2.500 MW și un minim de 600 MW. În prima decadă a lunii octombrie 2026 sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MW și un minim de 600 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;
• producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu maxime de sub 2.800 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie 2026, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară;
• situația centralelor nucleare din regiune este următoarea: în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 19.09.2026 ÷10.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW. În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (18:00 – 22:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.

„În condițiile prezentate mai sus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave. În plus, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică”, indică documentul citate.

Concluziile Ministerului Energiei

Conform sursei citate, analiza coroborată a prognozei oficiale pe termen scurt și a evaluării probabilistice pentru intervalul 28 septembrie – 31 octombrie indică menținerea unui regim hidrologic deficitar la intrarea Dunării în țară, respectiv la Baziaș, cu o scădere de la circa 1.450 m³/s la sfârșitul lunii septembrie către valori de ordinul 1.185–1.200 m³/s în scenariul median, în intervalul 10– 13.10.2026, urmată de o recuperare lentă.

• Prin propagarea acestui semnal hidrologic pe sectorul românesc și ținând seama de caracterul de tranzit al debitelor prin Porțile de Fier, cotele la Cernavodă se mențin într-o zonă de vulnerabilitate ridicată, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15– 22.10.2026 și cu apropierea, respectiv depășirea în scenariile nefavorabile, a pragului de (–262) cm. În scenariul median, minimul se situează în proximitatea valorii de (–261) – (–262) cm, ceea ce confirmă persistența riscului operațional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii.
• Existența unui risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile a SEN; în aceasta situație pot apărea consecințe economice și sociale grave.
• Riscul unui dezechilibru al sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit, a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică

Ce măsuri poate lua Transelectrica

Potrivit Hotărârii de Guvern adoptate joi, Transelectrica,  în calitate de operator de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice, poate, în continuare, să pună în aplicare o serie de măsuri de siguranţă în cazul materializării situaţiei de criză pe piaţa de energie şi în situația în care este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea Sistemului Electroenergetic Naţional.

Măsurile, în cazul că sunt considerate necesare de către Transelectrica, ar urma să fie aplicate cu cu informarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi a Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort. În plus, Transelectrica are obligaţia să anunțe participanţiii la piaţa de energie electrică, cu cel puţin 24 de ore înainte, despre aplicarea efectivă a măsurilor.

Ordinea de prioritate este următoarea:

• a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibilalternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
• b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
• c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
• d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
• e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional ( potrivit prevederilor din anexă).