CEDO respinge plângerile magistraților privind restanțele salariale. Posibil conflict de interese în deciziile de majorare a remunerațiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Hotărârea CEDO vine în contextul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.

Curtea de la Strasbourg a respins ca nefondate plângerile formulate de șase magistrați români, care au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate după ce Guvernul a decis eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.

CEDO a apreciat că eșalonarea plăților nu a încălcat drepturile reclamanților, ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei. Potrivit G4Media, Curtea a luat în considerare și nivelul remunerațiilor magistraților, apreciind că plata în tranșe nu le-a afectat în mod semnificativ condițiile de trai.

„Un lucru imoral. Țara asta nu are acești bani”. Ilie Bolojan, despre restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte a câștigat definitiv procesul de un miliard de euro pentru salariile magistraților. Guvernul are 10 zile să dea banii

Totodată, CEDO a arătat că autoritățile naționale dispun de o marjă largă de apreciere în stabilirea politicilor economice și bugetare, inclusiv în privința priorităților de cheltuieli și a alocării resurselor publice.

CEDO atrage atenția asupra unui posibil conflict de interese

În motivarea hotărârii, instanța europeană a observat că jurisprudența Curții Constituționale și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit, de-a lungul timpului, la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor, fără modificarea formală a legilor succesive care reglementau salarizarea.

CEDO a evidențiat riscul unor conflicte de interese în situațiile în care magistrații au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente salariale de care puteau beneficia chiar ei. Curtea a arătat că interesul patrimonial personal al judecătorilor putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor judiciare.

Instanța europeană a mai apreciat că unele decizii ale instanțelor naționale „par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii”, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese între instituții și tensiuni între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă.

CEDO a mai subliniat că judecătorii nu trebuie să se substituie autorităților competente în stabilirea politicilor bugetare și economice, a priorităților de cheltuieli și a alocării resurselor publice.