Zeci de mii de nume din arhivele comuniste, făcute publice în Ungaria. Orbán dezvăluie că ar fi fost urmărit de serviciile secrete

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Afirmațiile au fost făcute în contextul în care actualul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar, se pregătește să deschidă publicului arhivele fostei poliții politice, care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist.

Viktor Orbán afirmă că a refuzat recrutarea și că ulterior a fost supravegheat

Viktor Orbán a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, despre care susține că ar demonstra încercările serviciilor secrete comuniste de a-l transforma în colaborator.

Un fost om de încredere al lui Viktor Orbán, reținut în Ungaria. Suspiciuni de fraudă și documente falsificate

Ungaria deschide arhivele secrete ale comunismului. Zeci de mii de nume de informatori și agenți vor deveni publice

Potrivit publicației bulgare Fakti, fostul șef al guvernului ungar a relatat că tentativa de recrutare a avut loc la începutul stagiului militar obligatoriu.

„La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a transmis Orbán, potrivit sursei citate.

Acesta a afirmat că, după refuz, autoritățile comuniste au început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și a persoanelor din cercurile disidente cu care avea legături.

Orbán susține că aparatul de securitate al fostului regim a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe și la locurile de muncă ale persoanelor urmărite.

Afirmațiile fostului premier sunt prezentate ca declarații personale, iar documentele invocate de acesta nu au fost verificate independent în materialele consultate.

Ungaria va face publice numele a zeci de mii de informatori

Declarațiile lui Viktor Orbán apar cu puțin timp înaintea unei măsuri anunțate de guvernul condus de Péter Magyar: deschiderea arhivelor serviciilor de securitate din perioada comunistă.

Potrivit publicației britanice The Guardian, primele informații urmează să fie făcute publice miercuri, 4 noiembrie, prin intermediul unei baze de date online care va permite consultarea și căutarea documentelor.

Arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, conform estimărilor prezentate de istorici. Aproximativ 10% dintre persoanele menționate ar mai fi în viață.

Până acum, accesul la aceste documente a fost limitat, fiind permis în principal cercetătorilor și persoanelor care solicitau informații despre propriul trecut sau despre rudele afectate de supraveghere.

Noua platformă ar urma să extindă considerabil accesul publicului la informațiile păstrate în arhive.

Guvernul Péter Magyar își îndeplinește o promisiune electorală

Publicarea dosarelor fostei poliții politice a reprezentat una dintre promisiunile electorale ale lui Péter Magyar, care a ajuns la conducerea guvernului după victoria partidului TISZA la alegerile parlamentare din aprilie, încheind perioada de 16 ani în care Viktor Orbán a condus Executivul.

În septembrie, noua majoritate a adoptat o lege care permite deschiderea arhivelor.

Inițial, autoritățile intenționau să înceapă publicarea documentelor în apropierea aniversării revoluției ungare din 1956, însă calendarul a fost modificat, iar data stabilită a devenit 4 noiembrie.

Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltán Tarr, a susținut că accesul la informațiile despre trecut reprezintă un drept fundamental al unei societăți democratice.

O parte dintre dosare sunt incomplete sau au fost distruse

Procesul de desecretizare se anunță însă complicat, deoarece arhivele nu oferă întotdeauna o imagine completă asupra activității persoanelor menționate.

Istoricii citați de The Guardian arată că o parte dintre documente au dispărut în timpul revoltei anticomuniste din 1956, iar altele au fost distruse în perioada schimbării regimului, în 1989.

În plus, simpla apariție a unui nume într-un dosar nu stabilește automat dacă persoana respectivă a colaborat voluntar cu serviciile secrete, dacă a fost constrânsă sau dacă a furnizat efectiv informații.

Din totalul estimat de aproximativ 60.000 de persoane menționate, arhivele păstrează dosare mai detaliate pentru circa 9.000.

Publicarea acestor documente suplimentare este programată pentru februarie 2027, după eliminarea informațiilor personale sensibile și a datelor care ar putea afecta drepturile victimelor.

Desecretizarea ar putea scoate la iveală istorii de familie necunoscute

În perioada comunistă, serviciile de securitate din Ungaria au utilizat o rețea extinsă de colaboratori pentru supravegherea populației și a persoanelor considerate ostile regimului.

Unii informatori au fost recrutați prin presiuni sau șantaj, în timp ce alții au acceptat colaborarea în schimbul unor avantaje.

Istoricul István Papp, reprezentant al arhivelor istorice ale serviciilor de securitate, a avertizat că publicarea documentelor ar putea provoca situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea unor rude în activitățile fostei poliții politice.

La rândul său, istoricul Domokos Szokolay și-a exprimat speranța că deschiderea arhivelor va conduce la o înțelegere mai profundă a trecutului, nu la stigmatizarea automată a persoanelor menționate.

Ungaria se alătură astfel altor state foste comuniste care au permis accesul extins la documentele poliției politice, între care Germania, Cehia și Letonia.

Măsura este prezentată de actualul guvern drept un pas spre clarificarea responsabilităților din perioada comunistă și spre consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.