ActiveWatch consideră iresponsabilă poziţia Ministerului Culturii faţă de reclama cu Eminescu la teste de boli venerice

ActiveWatch solicită, într-o scrisoare deschisă, Ministerului Culturii (MC) să revină asupra comunicatului prin care cere retragerea publicităţii în care imaginea poetului Mihai Eminescu este asociată unor produse medicale pentru depistarea infecţiilor cu transmitere sexuală.

940 afișări
Imaginea articolului ActiveWatch consideră iresponsabilă poziţia Ministerului Culturii faţă de reclama cu Eminescu la teste de boli venerice

ActiveWatch consideră iresponsabilă poziţia Ministerului Culturii faţă de reclama cu Eminescu la teste de boli venerice (Imagine: Catalina Filip / Mediafax Foto)

În scrisoarea deschisă, intitulată "Confuzie şi stigmatizare în reacţia Ministerului Culturii faţă de folosirea imaginii lui Mihai Eminescu" şi remisă agenţiei MEDIAFAX, ActiveWatch spune că MC a invocat, într-un comunicat de presă (din 25 iulie, n.r.), Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, mai exact faptul că utilizarea unei opere fără consimţământul autorului poate fi făcută dacă utilizarea se conformează "bunelor uzanţe" şi nu contravine "exploatării normale a operei".

"Remarcăm confuzia în care se află Ministerul Culturii atunci când invocă legislaţia privind drepturile de autor: condiţiile pe care legea le impune pentru utilizarea unei fotografii fără acordul fotografului nu au nicio relevanţă în discutarea impactului pe care campania incriminată o are asupra subiectului fotografiei - adică poetul Mihai Eminescu. Referitor la drepturile asupra fotografiei poetului, este posibil ca acestea să nu mai poată fi în fapt reclamate de niciun urmaş, fotografia fiind probabil deja în domeniul public. Nu pare a fi, în orice caz, în atribuţiile Ministerului Culturii să reacţioneze de fiecare dată când o fotografie este utilizată cu încălcarea drepturilor de autor", spune ActiveWatch.

Organizaţia precizează că MC a făcut referire şi la alte două acte normative: articolul 30, alineatul 6 din Constituţia României şi articolul 6, litera f din Legea 148/2000 privind publicitatea.

"Textele de lege invocate se referă la prejudicierea imaginii, onoarei, demnităţii şi vieţii particulare a persoanelor", spune ActiveWatch, precizând că în cazul de faţă este, într-adevăr, vorba despre imaginea şi viaţa privată a lui Mihai Eminescu, dar trebuie luate şi alte chestiuni în calcul atunci când este pusă problema "prejudicierii" imaginii lui Eminescu.

"Informaţiile privind starea de sănătate sau diagnosticul medical al unei persoane sunt date cu caracter personal şi sunt protejate prin lege. Informaţiile despre care vorbim sunt, însă, intrate în conştiinţa publică încă de la moartea poetului. Ele au devenit, odată cu opera poetului, bun public. Publicarea astăzi a acestor informaţii nu schimbă cu nimic imaginea pe care publicul o are deja formată despre poet şi este, probabil, şi motivul pentru care fotografia poetului a putut fi asociată cu o reclamă la un produs medical, fără a fi necesare explicaţii suplimentare. Dacă ar fi fost vorba despre o informaţie cu totul nouă, necunoscută, atunci ar fi avut sens să discutăm dacă există vreun prejudiciu, dar asta numai după o analiză atentă", spune ActiveWatch.

Organizaţia mai spune că "asocierea informaţiilor privind presupusa boală venerică cu poetul Mihai Eminescu este considerată de Minister ca aducând un prejudiciu de imagine nu doar pentru că sunt informaţii cu caracter personal, ci şi ca urmare a naturii acestor informaţii".

"Concret, comunicatul se referă explicit la asocierea cu 'un serviciu de tipul celui la care se face referire'. Atenţie, vorbim despre asocierea cu un serviciu medical. Crede oare Ministerul Culturii că un serviciu medical poate avea un impact negativ asupra imaginii unei persoane cu care acesta ar fi asociat? Ar fi reacţionat public ministerul dacă era vorba despre asocierea lui Eminescu cu 'farmacia inimii'? Evident, nu. Ceea ce consideră Ministerul că este jignitor pentru poetul naţional este asocierea imaginii acestuia cu o boală venerică. Aceasta înseamnă că Ministerul promovează o imagine stigmatizantă asupra bolilor cu transmitere sexuală. Stigma despre care vorbim face ca diagnostigarea şi tratamentul acestor boli să fie drastic îngreunate, deci, prin promovarea acestei prejudecăţi şi încurajarea ignoranţei, Ministerul Culturii favorizează răspândirea acestor boli la nivelul populaţiei", susţine ActiveWatch.

Organizaţia mai spune că, dacă ar considera comunicatul Ministerului Culturii ca fiind publicitate, ar trebui să semnaleze că el ar intra exact sub incidenţa articolului 6 din Legea publicităţii, invocat chiar de Minister, şi ar putea încălca literele g) şi h) ale acestui articol, deoarece "exploatează superstiţiile, credulitatea sau frica persoanelor" şi "prejudiciaza securitatea persoanelor".

"Din aceste motive, solicităm Ministerului să revină asupra comunicatului pe care îl considerăm iresponsabil prin pericolul la care expune sănătatea publică. Suntem totodată convinşi că dacă Eminescu ar fi fost în viaţă, ar fi fost fericit să sară în apărarea sănătăţii oamenilor şi ar fi participat la campania de limitare a riscurilor de transmitere a bolilor sexuale", mai spune ActiveWatch.

Ministerul Culturii (MC) a solicitat, într-un comunicat remis MEDIAFAX în 25 iulie, renunţarea la folosirea în scop comercial a portretului lui Mihai Eminescu dintr-o campanie publicitară online ce promovează un test pentru depistarea bolilor venerice, considerând că "acest gen de acţiune este revoltătoare".

"Ministerul Culturii a constatat cu stupoare că portretul marelui poet român Mihai Eminescu este folosit abuziv în contextul unei campanii publicitare de promovare a unor teste pentru depistarea bolilor venerice. Ministerul consideră că acest gen de acţiune este revoltătoare şi nu se află în conformitate cu bunele uzanţe şi exploatarea normală a operei artistice", se spunea în comunicat.

Totodată, Ministerul Culturii a solicitat firmei care derulează această campanie publicitară să respecte prevederile legale cu privire la bunele uzanţe ale operei lui Mihai Eminescu, iar, pentru a nu contraveni exploatării normale a operei, să renunţe imediat la folosirea în scop comercial a imaginii poetului.

În urmă cu câteva zile, firma Veneris a lansat o campanie online de promovare a unui test pentru depistarea bolilor venerice, compania folosindu-se de imaginea poetului Mihai Eminescu.

Totodată, în urma unor mesaje de nemulţumire transmise de mai mulţi internauţi pe pagina de Facebook a firmei, privind folosirea imaginii poetului Mihai Eminescu în această campanie, compania a precizat: "Am postat un extras din cartea 'Controverse medicale şi dileme în discuţia despre boala şi moartea lui Mihai Eminescu'. Acesta spune că poetul a murit intoxicat cu mercur, în urma unui diagnostic greşit de sifilis. Răspunsurile, deci, sunt încă neclare şi cine ştie cât vor mai rămâne aşa. Dar pentru noi cei care trăim acum există o cale să evităm incertitudinile. Oricine poate avea o B.T.S (boală cu transmitere sexuală, n.r.), dar nu toţi ştiu că o şi au. Majoritatea sunt asimptomatice. Informaţi-vă despre riscurile reale şi educaţi mai departe". Textul este însoţit de o imagine care de această dată nu prezintă chipul poetului Mihai Eminescu, ci doar conturul capului acestuia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici