Apusul monarhiilor la răsăritul Europei

În anul 1916, din 23 de state (câte număra pe atunci Europa) doar trei erau republici – Franţa, San Marino şi Elveţia; acum, din 49 de state europene doar 10 mai sunt monarhii autentice.

618 afişări
Imaginea articolului Apusul monarhiilor la răsăritul Europei

Apusul monarhiilor la răsăritul Europei

În momentul de faţă doar 10 state mai sunt monarhii autentice: Marea Britanie, Olanda, Spania, Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Luxemburg, Monaco, Liechtenstein, iar alte două pot fi asimilate monarhiei – Andorra şi Vatican, toate acestea situate în vestul Europei, dincolo de ceea ce s-a numit Cortina de Fier.

În estul Europei nu a supravieţuit nicio monarhie.

Majoritatea monarhiilor europene au dispărut între cele două războaie mondiale şi după încheierea celui de-al doilea.

În Bulgaria, monarhia a fost abolită printr-un aşa-zis referendum, influenţat de trupele sovietice de ocupaţie, în anul 1946. Tânărul rege Simeon al II-lea domnea din 1943, de la vârsta de şase ani, asistat de un Consiliu de regenţă, asta după decesul tatălui său, Boris al III-lea.

Consiliul de regenţă era condus de Prinţul Kiril de Bulgaria, fratele regelui Boris.

Prinţul Kiril a fost arestat şi executat (iunie 1945) alături de 22 de membri ai cabinetului, iar Simeon al II-lea a părăsit Bulgaria şi s-a refugiat mai întâi în Egipt, apoi în Spania, fără ca, formal, să fi abdicat.

În anul 2001, Simeon s-a întors în Bulgaria, s-a angajat în politică şi, drept urmare, a devenit prim-ministru al Bulgariei (2001-2005). Simeon al II-lea a împlinit, la 16 iunie, 80 de ani.

Carol al IV-lea al Ungariei (n. 17 august 1887) a fost ultimul rege al Ungariei. După încheierea primului război mondial a avut loc (în 1919) răzmeriţa comunistă condusă de Bela Kun, care a proclamat Republica Sovietică Ungaria. Republica cu pricina n-a avut viaţă lungă, fiind înfrântă (inclusiv prin intervenţia militară a României). După căderea republicii, puterea a fost preluată de amiralul Miklos Horthy care a instituit o Regenţă ("postul" de rege fiind declarat vacant).

Spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial, fiindcă plănuia ieşirea Ungariei din alianţa cu Germania, Horthy a fost silit să abdice de către nazişti şi a fost ţinut captiv, într-un castel din Bavaria, până la sfârşitul conflagraţiei, când a fost arestat, de data aceasta de către americani, în mai 1945.

Horthy a încetat din viaţă la 9 februarie 1957, la Estoril, în Portugalia. Tot la Estoril şi-a trăit ultimii ani ai vieţii, împreună cu Elena Lupescu, şi regele Carol al II-lea al României.

La presiunea şi cu implicarea sovieticilor, Ungaria a fost declarată republică, în 1946.

Ultimul rege al Iugoslaviei, Petru al II-lea Karageorgevici, a urcat pe tron la 11 ani, după asasinarea tatălui său la Marsilia (9 octombrie 1934). Astfel, a fost instituită o Regenţa, condusă de unchiul său, Prinţul Pavel de Iugoslavia.

Prinţul Pavel a semnat un tratat conform căruia Iugoslavia intra în război de partea Axei dar, în 1941, la doar 17 ani, Petru al II-lea, care dezavua alianţa cu Axa, l-a înlăturat de la putere pe Prinţul Paul, la doar două zile după ce acesta semnase pentru alianţa cu Germania.

Drept răspuns, Germania a invadat Iugoslavia, care a capitulat la 17 aprilie 1941, iar regele Petru a plecat în exil, în Anglia.

Intrată şi ea sub influenţă sovietică, după război Iugoslavia a abolit monarhia, iar Petru al II-lea nu s-a mai întors niciodată din exil.

Petru al II-lea s-a stins din viaţă la doar 47 de ani, la 3 noiembrie 1970, în Statele Unite, la Denver.

Cehoslovacia, din poziţia de provincie a Austro-Ungariei s-a proclamat republică, la sfârşitul primului război mondial, când, odată cu prăbuşirea imperiului, şi-a dobândit independenţa.

La sfârşitul primului război mondial, Polonia a reuşit să se reconstituie, în 1918, într-un stat independent, ca republică, după ce vreme îndelungată fusese împărţită şi ocupată de Austro-Ungaria, Prusia şi Imperiul Ţarist.

Ahmet Zogolli a fost, mai întâi, preşedinte al Albaniei (1925-1928), calitate în care a instaurat în ţara sa monarhia constituţională, devenind apoi rege al Albaniei (1928-1939) sub numele de regele Zog I. În 1939, Italia fascistă a invadat şi anexat Albania, iar Zog I a fost nevoit să plece în exil (s-a stins din viaţă în anul 1961, la Paris).

După al doilea război mondial, Albania a intrat sub influenţa comuniştilor, iar monarhia a fost abolită.

Ultimul Ţar al Rusiei, Nicolae al II-lea, a domnit din 1894 până în 1917, când a fost silit să abdice, iar ţara sa a intrat pe mâna bolşevicilor.

La mai bine de un an de la abdicare, Nicolae al II-lea a fost asasinat, împreună cu întraga sa familie – Ţarina Alexandra Feodorovna şi cei cinci copii ai lor: prinţul Alexei, în vârstă de 13 ani, Olga (23 ani), Tatiana (21 de ani), Maria (19 ani) şi Anastasia (17 ani).

La data de 4 august 2000, Nicolae al II-lea şi membrii familiei sale asasinaţi de comunişti au fost sanctificaţi de sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Regele Mihai I al României (25 octombrie 1921 - 5 decembrie 2017) a domnit în două rânduri: între 1927-1930 (când a fost instituită o Regenţă) şi între 1940-1947.

Forţat să abdice de către comunişti la 30 decembrie 1947, Mihai I a fost nevoit să plece în exil. După ce regimul neocomunist instaurat în România după 1989 i-a interzis de mai multe ori întoarcerea în ţară, regelui Mihai i-a fost redată cetăţenia română abia în anul 1997.

Epilog: în anul 1953, compozitorul şi dirijorul I.D.Chirescu a compus o melodie pe versurile poetului Eugen Jebeleanu. De atunci, cântecul a fost răcnit din rărunchi la toate zilele de 30 decembrie, când era aniversată Republica. Primele două versuri ale textului înaripatei piese zic aşa: "Republică măreaţă vatră/ Călită-n foc de bătălii". M-am întrebat mereu despre care "bătălii" o fi vorba? Asta pentru că, după ştiinţa mea, Republica noastră, că a fost populară, că a fost socialistă, ajunsă pur şi simplu "republică" n-a purtat decât o singură bătălie – şi anume împotriva propriului popor. Pe care încă n-a câştigat-o dar, după cum stau lucrurile, nici departe nu e…

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici