Artmark: Răspunsurile MC privind "Cuminţenia Pământului", înveşmântate într-o şmecherie volubilă

Răspunsurile comisiei interministeriale înfiinţate la nivelul Ministerului Culturii (MC) privind sculptura "Cuminţenia Pământului" au fost înveşmântate "într-o şmecherie volubilă", a declarat pentru MEDIAFAX Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al Artmark.

808 afişări
Imaginea articolului Artmark: Răspunsurile MC privind "Cuminţenia Pământului", înveşmântate într-o şmecherie volubilă

Artmark: Răspunsurile MC privind "Cuminţenia Pământului", înveşmântate într-o şmecherie volubilă (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

În luna septembrie 2014, sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat "importanţi colecţionari internaţionali", inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

"Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească", a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Ministerul Culturii privind sculptura "Cuminţenia Pământului?", Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, a declarat pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemţiune, "ne aflăm într-un bleg şi trist impas". "În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (...) Discuţiile cu reprezentanţii ministerului au devenit... cuminţeniile pământului, ca să zic aşa", a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

De asemenea, despre un răspuns al comisiei înfiinţate de MC privind sculptura realizată de Constantin Brâncuşi, Sângeorzan a spus că acestea "au fost înveşmântate într-o şmecherie volubilă".

"«Da, sigur că vă vom răspunde şi mai mult urmează să vă chemăm la negocieri». Dar niciun răspuns nu conţinea însă şi data când ar urma să se întâmple asta. Că noi înţelegem din asta multe lucruri şi dumneavoastră, presa, la fel, îmi pare destul de clar. Mă întreb însă ce pricepe doamna de 95 ani, proprietară şi dânsa a operei în discuţie. Aşteptarea dânsei e altfel colorată...", a completat acesta.

Pe de altă parte, Valeriu Sângeorzan a precizat că, la început, au fost interesate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului" şase persoane, "români şi străini", care "saltau entuziaşti anul trecut în jurul ideii de a achiziţiona lucrarea". "Apoi cinci şi mai apoi doi. Aceştia manifestă încă o speranţă bine cântărită că statul îşi va preciza în cele din urma poziţia şi posibila lor achiziţie nu va avea ulterior de suferit", a mai spus Sângeorzan.

Întrebat de MEDIAFAX dacă s-a stabilit un termen până la care sunt dispuşi să aştepte un răspuns din partea Ministerului Culturii, Sângeorzan a spus că nu poate stabili Artmark. "Lucrurile se leagă după cum urmează. Fără răspunsul final al statului, cumpărătorii privaţi nu au curajul să-şi finalizeze decizia de a cumpăra. Nu-şi aprinde nimeni «paie-n cap». Nu au curajul, şi bine fac, să intre într-un conflict ulterior cu ... ditamai Statul... . Prin urmare, cred că întrebarea corectă este: Care este termenul la care răbdarea cumpărătorilor se va epuiza? Sincer, nu ştiu să vă răspund", a completat acesta.

Până la momentul difuzării acestei ştiri, Ministerul Culturii nu a răspuns la întrebările trimise de MEDIAFAX pe acest subiect.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici