Cele şapte "noi" minuni ale lumii, controversate încă înainte de a fi desemnate - AFP

Cu o lună înainte de anunţarea rezultatelor, 10 din cele 21 de situri culturale erau date ca "favorite": Acropole din Atena, oraşul mayaş Chichen-Itza din Mexic, Colosseum din Roma, turnul Eiffel din Paris, Marele Zid chinezesc, ruinele incaşe de la Machu Picchu din Peru, oraşul Petra din Iordania, statuile din Insula Paştelui, monumentul Stonehenge din Marea Britanie şi mausoleul Taj Mahal din India.

Alături de acestea, în finală s-au mai calificat templele de la Angkor (Cambodgia), palatul Alhambra din Granada (Spania), biserica bizantină Sfânta Sofia din Istanbul (Turcia), templul Kiyomizu (Japonia), Piaţa Roşie din Kremlin (Rusia), castelul Neuschwanstein (Germania), Statuia Libertăţii din New York (Statele Unite), statuia lui Iisus care domină oraşul Rio de Janeiro (Brazilia), Opera din Sydney (Australia) şi oraşul vechi Timbuktu (Mali).

Cele 21 de finaliste au fost anunţate în ianuarie 2006, din 77 de situri culturale alese de un juriu format din arhitecţi prestigioşi şi fostul director general al UNESCO, Federico Mayor.

Campania pentru desemnarea celor şapte noi minuni ale lumii a fost iniţiată de regizorul elveţian Bernard Weber, după ce rebelii talibani au distrus, în 2001, statuile uriaşe ale lui Buddha din Bamiyan, Afganistan.