Churilin: Rusia nu ascunde documente de interes pentru România

"Pentru mine e de înţeles dorinţa istoricilor de a avea acces la arhive. Dar trebuie să ştiţi un lucru foarte clar, şi anume că, în baza de arhive a ministerului nostru sunt peste două milioane de unităţi arhivistice pe care niciodată nu le vom putea publica. Niciodată, niciodată nu le vom putea publica. Dar vreau să pun punct final discuţiei legate de aceasta idee, cum că noi am ţine ascunse documentele care sunt de interes pentru Romania din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Veniţi şi studiaţi-le!", a spus ambasadorul, precizând că declaraţiile sale nu sunt făcute în calitate de şef al misiunii diplomatice a Rusiei ci de "parte vătămată".

Ambasadorul a făcut aceste declaraţii miercuri, la Institutul Diplomatic Român, unde a fost organizată o masă rotundă cu tema "130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Federaţia Rusă", la care au luat parte istorici români şi ruşi. El s-a referit la acest subiect în contextul în care istoricul Gheorghe Clivetti, prezent la eveniment, a deplâns absenţa documentelor româneşti şi ruseşti din perioada războiului pentru independenţă.

"Ştiu foarte bine că sunt documente care circulă de la o publicaţie la alta şi la care ne raportăm permanent", a comentat ambasadorul adăugând, potrivit traducerii asigurate de IDR că "ceea ce ştim, ştim, iar ceea ce nu ştim, nu există".

"Sunt foarte multe documente pe anumite perioade din istorie care nu există, pentru că au fost distruse în mod conştient", a mai spus ambasadorul, menţionând că, în 1944 au fost distruse în Finlanda numeroase documente diplomatice, deoarece liderii acestei ţări se temeau că vor fi ocupaţi.

Ambasadorul, care în trecut a ocupat funcţia de director al Departamentului de Arhive al MAE rus, a apreciat că problema documentelor este una foarte serioasă "dar ea nu trebuie transformată într-un fetiş".

Churilin a făcut o serie de referiri la momente istorice controversate iar la final a repetat, furios: "Rusia a plătit, pentru eliberarea popoarelor din Balcani, în 1877-1878, o sută de mii de vieţi".

El a apreciat că, orice discuţie despre istorie trebuie realizată pe bază de fapte. "Vreau să spun că, în ceea ce priveşte România de astăzi, tot timpul s-a urmărit întărirea acesteia", a adăugat el.

Ambasadorul a anunţat, de asemenea, că în prezent este în curs de pregătire vizita unui grup de experţi ruşi din cadrul Departamentului de Documentare al MAE rus, care să aibă discuţii cu partea română, la Bucureşti.