De ce fac rău României mitul Mioritei și mitul lui Dracula? Bogdan Brînzaș: „Turismul Românesc are nevoie de strategie nu de campanii”

Bogdan Brânzaș a povestit că a ajuns să scrie cartea sa „Brand România, marea evadare dintre Miorița și Dracula” pornind de la teza de doctorat, dar și din activitatea sa publicistică și cercetările proprii privind prezentul României.

În analiza sa, Brânzaș constată că, în ultimii 30 de ani, România a realizat campanii de promovare a țării, mai degrabă decât strategii pe termen lung. Campaniile, de tip publicitar, precum „România etern fascinantă”, nu au avut continuitate și nu au adus rezultate semnificative, deoarece o campanie are un efect pe termen scurt, spre deosebire de o strategie implementată pe 10-30 de ani.

El afirmă că această lucrare nu are un caracter critic, ci este constatativă, analitică și propune soluții, concentrându-se mai mult pe brandul turistic al României, și nu pe brandul de țară sau de națiune.

De ce fac rău mitul Mioriței și mitul lui Dracula

Autorul a făcut referire la tema formelor fără fond, amintind că subiectul a fost intens discutat în cultura română încă dinaintea lui Titu Maiorescu. El a subliniat că, după ’90, sociologul Constantin Schifirneț a publicat un volum amplu care sintetizează toate interpretările și analizele dedicate acestui fenomen, carte intitulată „Formele fără fond, un brand românesc”.

Brînzaș a explicat că România se confruntă și astăzi cu numeroase „forme fără fond”, iar mitul Dracula reprezintă un exemplu elocvent. El a vorbit despre modernizarea accelerată, realizată în salturi și nu organic, proces care a generat, de-a lungul timpului, apariția unor construcții culturale și identitare fără substanță reală.

Potrivit acestuia, România modernă se află într-o situație paradoxală: încearcă să avanseze, însă rămâne prinsă în urmă de aceste „cârlige” simbolice, precum mitul Dracula, Miorița și alte forme similare care nu sunt susținute de conținut consistent.

În opinia sa, depășirea acestor blocaje ar putea veni printr-o strategie bazată pe considerente economice reale, strategie despre care a precizat că speră să o detalieze pe larg. Brînzaș a arătat că, din experiența sa de peste 30 de ani, un avantaj economic (fie el mic sau mare) îi ajută pe oameni să facă un pas înainte, să-și deschidă mintea, să călătorească și să citească, ceea ce conduce la schimbări reale de mentalitate.

El a afirmat că o parte importantă din cercetarea sa este dedicată modului în care România ar putea atrage și valorifica resurse financiare, astfel încât acestea să susțină o dezvoltare organică, dar și interesul investițional extern. În viziunea lui, problema nu este lipsa banilor, ci lipsa ideilor, iar accesul la resurse ar putea constitui motorul transformărilor profunde.

Cum au transformat comuniștii mitul lui Dracula într-un instrument turistic

Dracula, după cum știți, este un roman scris de un autor relativ obscur irlandez, care a făcut furori la Hollywood. Așadar, prin anii ’60-’70, doi americani foarte întreprinzători au zis că ar putea să facă niște bani din povestea aceasta. Și au publicat o carte în America despre Dracula. Și, într-un fel sau altul, au mobilizat câteva mii de americani să vină în România și să parcurgă țara lui Dracula. Evident, autoritățile comuniste de la vremea respectivă au detectat mirosul dolarilor, povestește autorul.

„Drept urmare, i-au lăsat pe acești americani să-și facă treaba în continuare. Numărul de turiști a crescut. Atunci autoritățile au zis: «Ce-ar fi să facem noi de aici un instrument turistic?» Și astfel au reînviat mitul lui Dracula la nivel național, au construit acel castel, un restaurant pe lângă pasul Tihuța, care acum este o ruină, cu o butaforie acolo, pivnițe îngrozitoare care să simuleze groaza și coșmarul nespus.

Astfel, au creat și promovat acest mit, așa-zis românesc, ca un cârlig pentru dolarii care ar putea veni. Au considerat că, dacă tot avem un mit care nu ne îndeamnă la luptă și care este fals, ar trebui să profităm de el. Și au făcut multe alte lucruri care consider că ar fi trebuit să fi fost evitate”, a povestit autorul.

Strategia Guvernului și hotărârea amânată

La întâlnire a participat și secretarul de stat Laurențiu Viorel Gîdei, care face parte din echipa ministrului Radu Miruță. Prezența sa a fost remarcată pentru că a oferit o confirmare directă a problemelor semnalate de autor. În loc să conteste sau să nuanțeze criticile, Gîdei a recunoscut că ministerul lucrează abia acum la documente ce ar fi trebuit finalizate cu ani în urmă.

„E foarte mult de vorbit despre turism. Constatările mele despre turismul din România nu avem cifre. Este cumplit de greu să încerci să vorbești despre strategii, despre pașii pe care trebuie să-i facem, neavând cifre. Toate sursele pe care dumneavoastră le-ați documentat și toate sursele care sunt publice sunt inexacte.

În cealaltă ordine de idei, nu avem niciun fel de unitate în ceea ce privește turismul din România și mă refer la industrie în general. Fiecare este cu interesele proprii, așa cum de două ori ați omenit dumneavoastră în discursul dumneavoastră, și nu se gândesc la un întreg, la un brand de țară, la ceea ce are de câștigat România. Să știți că, din păcate, în 2019 era o hotărâre a Guvernului, 571, care vorbea despre strategia pentru dezvoltarea turismului balnear. Trebuia, în doi ani de zile, să fie ceea ce facem noi astăzi. Planul de implementare pentru 2025 și 2030 pe care îl facem, îl lucrăm, ne interesează”, a declarat Laurențiu Viorel Gîdei.