Finanţarea cinematografiei: Comisia Europeană a prezentat noi reguli, care conservă modelul francez

"Aceste reguli noi urmăresc un obiectiv esenţial, acela de a favoriza creaţia audiovizuală peste tot în Europa, prin păstrarea diversităţii culturale", a subliniat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, coordonatorul acestui dosar.

Profesioniştii din sectorul cinematografic s-au mobilizat în Franţa în ultimele luni contra unui proiect de lege care, potrivit lor, risca să descurajeze sprijinul public acordat cinematografiei şi să delocalizeze filmările către ţări cu costuri mici de producţie, dând astfel o lovitură fatală industriei cinematografice franceze.

Cineaşti de naţionalităţi diferite, precum fraţii Dardenne din Belgia şi Pedro Almodovar din Spania, s-au mobilizat la rândul lor contra acelui proiect.

În cele din urmă, noile reguli menţin echilibrul existent în ceea ce priveşte sistemul de "teritorializare". El permite statelor sau regiunilor care finanţează un film să ceară ca un anumit procent din bugetul peliculei să fie cheltuit pe teritoriul lor. Ministrul francez al Culturii, Aurélie Filippetti, a considerat "inacceptabilă" revizuirea acestei reguli existente.

"Sunt conştient de caracterul sensibil al acestei chestiuni", a subliniat Joaquin Almunia. Dar, a adăugat el, "Comisia Europeană nu a pus niciodată sub semnul întrebării posibilitatea statelor membre de a cere ca o parte a bugetelor filmelor finanţate să fie cheltuite pe teritoriul lor".

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a ţinut să liniştească Franţa la începutul acestei săptămâni. "Păstrăm sistemul actual. Nimeni din Europa nu a făcut mai mult pentru cinema-ul francez şi european decât Comisia Europeană", a spus el.

În cele din urmă, noile reguli fixează suma maximală a finanţării care va trebui să fie cheltuită pe teritoriul care a găzduit filmările să fie de 160%. Acest lucru înseamnă că, dacă Franţa alocă 1 milion de euro pentru a finanţa un film, până la 1,6 milioane de euro din bugetul total al peliculei va trebui să fie cheltuită în Franţa.

Principala modificare anunţată joi vizează domeniul finanţărilor autorizate: ele nu vor acoperi de acum înainte doar producţia, ci "toate fazele unei opere audiovizuale, de la concepţie şi până la difuzarea sa publică", inclusiv finanţările acordate sălilor de cinematograf, a explicat Joaquin Almunia.

Totodată, cuantumul maximal al finanţării publice autorizate va rămâne la 50% din costurile de producţie ale unei opere. Acest plafon a crescut la 60% pentru coproducţii. Pentru operele considerate "dificile", mai exigente, aceste limite nu se vor aplica.

Regulile adoptate joi le vor înlocui pe acelea care au fost adoptate în 2001.

"Finanţarea publică a creaţiei cinematografice europene nu mai are nevoie să îşi demonstreze utilitatea", a spus Joaquin Almunia.

Sectorul cinematografic primeşte circa 3 miliarde de euro finanţare publică pe an. Comisia Europeană a aprobat dispozitive de finanţare în absolut toate statele membre, deşi nivelul de finanţare diferă de la un stat la altul.

În acelaşi timp, dispozitivele utilizate sunt extrem de diverse - de la subvenţii directe la reduceri de taxe şi impozite -, iar modalităţile de aplicare variază foarte mult în funcţie de ţară şi de regiune.

Graţie acestei finanţări publice, Europa a devenit unul dintre cei mai mari producători de film din lume. Industria cinematografică europeană a produs aproape 1.300 de filme pe an, în condiţiile în care producţia din Statele Unite a fost de 800 de filme. Sectorul audiovizual este şi el foarte important pentru economia UE, întrucât în acest sector lucrează peste 1 milion de persoane în cadrul Uniunii Europene.