Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa - Mediafax

Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

O frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar a fost descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, de o echipă de voluntari străini şi studenţi, coordonată de arheologi, dar săpăturile urmează să fie oprite din lipsa fondurilor, echipele folosind în prezent resurse proprii.

1467 afişări

Imaginea articolului Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa

Frescă romană dintr-o fostă locuinţă de demnitar, descoperită la Sarmizegetusa (Imagine: Gândul)

În capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dinjudeţul Hunedoara, o echipă de arheologi români îşi desfăşoarăcercetările cu ajutorul studenţilor voluntari din Statele Unite,Anglia, Franţa şi România.

Coordonaţi de echipa de arheologi români, voluntarii dinstrăinătate au făcut o descoperire unică: o frescă romană dintr-ofostă locuinţă de demnitar care a trăit în secolul al II-lea.

"Am făcut mai multe descoperiri importante, printre careuna unică, la Sarmizegetusa: o frescă păstrată. De fapt, suntpereţii unei camere din locuinţa unui demnitar roman care a trăitîn secolul al II-lea, acoperiţi de frescă, şi ea a fost acoperităde o altă tencuială şi aşa s-a conservat. În mod sigur e locuinţaunui demnitar deoarece avea aducţiune la apă, nu oricine învremurile acelea îşi permitea acest lux", a declarat coordonatorulechipei de arheologi, dr. Ioan Piso.

 

Potrivit acestuia, locuinţa se afla sub Templul lui Jupiter şial Triadei din Capitoliul de la Sarmizegetusa.

"Importanţa descoperirilor de la Sarmizegetusa este că, în ciudadistrugerilor făcute nu atât de natură, cât de mâna omului, amreuşit să găsim această frescă, prima în acest sit arheologic. LaSarmizegetusa sunt cunoscute poveşti legate de asemenea fresce.Când am venit să sap aici prima dată, acum vreo 30 de ani, bătrâniilocului îmi povesteau că în tinereţea lor au văzut pereţi cuzugrăveală cu îngeri şi flori. Probabil cu scene mitologice. Toateastea au fost distruse, dar sunt convins că mai există locuinţebine conservate, în care se mai pot face asemenea descoperiri", adeclarat dr. Ioan Piso.

El a susţinut că săpăturile arheologice se desfăşoară cugreutate deoarece se lucrează doar cu voluntari, cei mai mulţidintre ei veniţi din SUA, Anglia, Franţa.

"Avem noroc cu studenţii de la arheologie români, dar şi cuvoluntari veniţi din toate colţurile lumii. Ei îşi plătesc singurihrana şi nu ştim cât timp ne putem baza pe ei. Unii vin, alţiipleacă. Cât rezistă şi cât au bani să stea în zonă. MinisterulCulturii ne-a alocat anul acesta 50.000 de lei. Contam pe ei,contau şi oamenii din sat pe ei. 30 - 40 de lucrători am fi avut pezi dintre localnici, însă fondurile au fost blocate fiindcă suntprobleme legate de norme de aplicare, de semnătura ministrului, denu ştiu ce. Cum am spus, studenţii se autofinanţează. Când nu vommai avea bani, vom pleca cu toţii. Astfel se fac cercetările înRomânia", a spus el.

La rândul său, un arheolog din Bucureşti a spus că săpăturile arurma să fie oprite din lipsa fondurilor.

"Se lucrează pe bază de voluntariat. Avem studenţi de laUniversitatea «Babeş-Bolyai» din Cluj, de la Universitatea dinBucureşti şi voluntari din SUA, Anglia şi Franţa. Anul acesta estedificil, mai ales pentru că banii de la Ministerul Culturii nu potajunge la noi în timp util, adică vara, pentru că altcândva nuputem să lucrăm. Am înţeles că e problemă cu accesarea sumelor dincauză că s-a schimbat modalitatea de plată a muncitorilor. Dinacest motiv nu putem angaja muncitori din sat şi atuncivoluntariatul şi expertiza studenţilor se transformă în muncăbrută. Tinerii lucrează cu abnegaţie, dar resursele se vor diminuaodată cu trecerea timpului şi credem că după 6 august vom încheiasăpăturile dacă nu vin bani", a declarat Ovidiu Tentea, arheolog laMuzeul Naţional de Istorie al României din Bucureşti.

Voluntarii mai au bani să rămână la Sarmizegetusa până în 6august, iar la final vor organiza Ziua Porţilor Deschise în sitularheologic, pentru ca turiştii să poată vedea descoperirea lorînainte ca fresca să fie mutată într-un muzeu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
FRESCĂ ,
DESCOPERIRE ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.