ICR a cheltuit în primul trimestru din 2013 aproximativ 11% din bugetul total pentru acest an. DOCUMENTUL DE CHELTUIELI - Mediafax

ICR a cheltuit în primul trimestru din 2013 aproximativ 11% din bugetul total pentru acest an. DOCUMENTUL DE CHELTUIELI

Institutul Cultural Român (ICR) a cheltuit în primul trimestru al anului 2013 aproximativ 11% din bugetul total alocat instituţiei pentru acest an, de 30.116.000 de lei.

616 afişări
Imaginea articolului ICR a cheltuit în primul trimestru din 2013 aproximativ 11% din bugetul total pentru acest an. DOCUMENTUL DE CHELTUIELI

ICR a cheltuit în primul trimestru din 2013 aproximativ 11% din bugetul total pentru acest an. DOCUMENTUL DE CHELTUIELI (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Potrivit contului de execuţie bugetară pe primul trimestru al anului 2013, obţinut de MEDIAFAX, Institutul Cultural Român a cheltuit în primul trimestru al anului 2013 suma de 3.310.624 de lei din bugetul total al instituţiei, de 30.116.000 de lei, din care 1.316.999 de lei pentru acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural.

Totodată, Institutul Cultural Român a plătit suma de 1.316.108 lei pentru cheltuielile de personal ale instituţiei.

La capitolul "Bunuri şi servicii", ICR a plătit 1.903.537 de lei, din care 1.316.999 de lei au fost acordaţi de institut pentru acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural. Astfel, târgurile şi expoziţiile de carte organizate de ICR în primul trimestru al anului au costat instituţia 765.854 de lei, în timp ce "programelor ICR străinătate" le-a fost alocată suma de 173.896 de lei, iar "programelor - români din afara ţării" - 151.815 lei. De asemenea, pentru relaţiile interne, institutul a cheltuit din bugetul său suma de 112.380 de lei.

ICR a susţinut cu suma de 76.771 de lei programul traducerilor şi publicării de autori români în străinătate.

Potrivit unor date publicate în ianuarie 2013 de Ministerul de Finanţe, Institutul Cultural Român (ICR) a solicitat un buget de 29.116.000 lei pentru a-şi desfăşura activitatea în 2013, suma fiind cu 1,69% mai mare decât cea din 2012, care a fost de 28.631.000 de lei.

Pe 10 iunie, preşedintele ICR la momentul respectiv, Andrei Marga, a solicitat majorarea bugetului ICR cu peste 15 milioane de lei cu ocazia rectificării bugetare, potrivit unei scrisori trimise de acesta conducerii Senatului. Andrei Marga enumera în textul scrisorii acţiunile majore "care trebuie finanţate prin rectificarea bugetară", printre care expoziţiile itinerante "Mari pictori - metadecorativul", "Societatea informaţională în România", "Sculptura română brâncuşiană şi postbrâncuşiană", seria itinerantă de conferinţe "Criza 2008-2013. Răspunsuri româneşti" şi finanţarea achiziţionării şi transferului de cărţi produse de edituri româneşti pentru actualizarea fondului de carte din mari biblioteci ale lumii.

Alături de contul de execuţie bugetară pe primul trimestru al anului 2013, Andrei Marga a trimis la Comisia de cultură de la Senat şi un raport de activitate cu o evaluare a situaţiei financiare preluate de noua conducere ICR pe 11 septembrie 2012.

Astfel, în documentul înregistrat la Senat, ICR afirmă că documentele de organizare, rapoartele de activitate, actele financiare arhivate şi evaluările Curţii de Conturi duc la următoarele concluzii privind activităţile Institutului Cultural Român de până la 11 septembrie 2012 : înţelegere restrictivă a culturii, cu accent pe anumite componente şi pe creatorii potenţiali, cu antagonizarea generaţiilor; impact restrâns, creat mai ales făcând plăţi pentru participări la activităţi; plăţi pentru activităţi prin excedarea practicilor europene, de multe ori fără distincţie între remunerare firească şi mituire; editarea de publicaţii ce nu se vând, cu autori remuneraţi, fără redacţii responsabile de difuzare; depozite umplute cu cantităţi mari de volume plătite, ce nu au putut fi vândute; institute culturale române din străinătate cu neajunsuri majore: unele fără sediu (Bruxelles), altele fără bibliotecă (Viena), altele realizând activităţi cu impact insuficient (Budapesta, Varşovia), altele devenind agenţii de impresariat (Istanbul), altele fără înţelegerea culturii (Paris), altele realizând mai mult activităţi din sfera pregătirii profesionale a directorului (New York) etc.; folosirea unor institute pe post de "finanţator de premii" şi de acţiuni ale unor firme de la faţa locului; preferinţa pentru "manageri culturali" selectaţi discreţionar, care s-au dovedit a fi, unii cel puţin, fără randament managerial şi fără orientare sigură în cultură.

De asemenea, potrivit raportului de activitate al ICR pe 2012, depus la comisia de cultură din Senat, "în urma rectificării bugetare operată la data de 23 august 2012, bugetul ICR a fost redus cu 14.560.000 de lei, ajungând astfel la 28.440.000 de lei. ICR a solicitat Ministerului Finanţelor Publice o suplimentare de buget în scopul asigurării contractelor încheiate deja până în iulie 2012. Prin OUG nr. 61/27.10.2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012, ICR a primit suma de 676.000 de lei, astfel încât bugetul ICR (pe 2012, n.r.) a fost în valoare de 29.116.000 de lei".

Din această sumă, 5.830.800 de lei au fost alocaţi cheltuielilor de personal, 2.075.200 de lei - cheltuieli administrative şi achiziţii, 20.830.000 de lei - proiecte, dintre care promovarea creaţiei (4.870.000 de lei); direcţia Români de pretutindeni (1.500.000 de lei); cooperări externe (2.700.000 de lei); reprezentanţe în străinătate (11.460.000 de lei); comunicare promovare (300.000 de lei)

Raportul de activitate depus de Institutul Cultural Român la Senat vizează în principal perioada septembrie 2012 - martie 2013.

Institutul Cultural Român mai menţionează în acest raport de activitate o serie de programe care au fost deja sau vor fi puse în aplicare de la schimbarea conducerii ICR, din septembrie, precum încheierea organizării institutelor culturale române din afara ţării şi deschiderea de noi institute, prezenţa României în bibliotecile lumii şi expoziţiile itinerante ale Institutului Cultural Român.

Pe de altă parte, în raportul de activitate al instituţiei, ICR menţionează că a înfiinţat în octombrie 2012 un grup de lucru menit să analizeze, să propună şi să coordoneze realizarea de proiecte cu finanţare extrabugetară, precum şi atragerea de fonduri comunitare ce se pot accesa în cadrul programelor europene cu relevanţă culturală.

Comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat au cerut, luni, revocarea lui Andrei Marga din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, precum şi a vicepreşedinţilor ICR Horia Gârbea şi Vladimir Simon.

"În conformitate cu solicitarea făcută în Biroul Permanent (al Senatului, n.r) de lunea trecută, comisiile reunite de cultură şi politică externă au analizat situaţia documentelor prezentate de ICR, în conformitate cu legea, ne referim la raportul de activitate al ICR pe anul 2012 şi pe contul financiar pe 2012. (...) Am constatat că, pentru prima dată, o instituţie aflată în subordinea Senatului nu a respectat legea (...) În consecinţă, am supus votului comisiilor reunite aflate în cvorum propunerea ca, pentru a evita astfel de situaţii, conducerea operativă a Institutului Cultural Român, respectiv preşedintele ICR, Andrei Marga, şi cei doi vicepreşedinţi (Horia Gârbea şi Vladimir Simon, n.r.) să fie demişi. Această propunere a fost votată cu o largă majoritate, 11 voturi «pentru», 4 «împotrivă»", a declarat preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, GeorGeorgică Severin

Preşedintele comisiei pentru cultură din Senat a declarat, luni, la finalul şedinţei, că Institutul Cultural Român nu a trimis raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2012 până la data prevăzută de lege.

Ulterior, Andrei Marga a anunţat că demisionează din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. Într-un comunicat de presă remis luni MEDIAFAX, Andrei Marga spunea că demisionează din funcţia de preşedinte al ICR, "cu solicitarea ca demisia să între în vigoare imediat".

De asemenea, Horia Gârbea a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că şi-a depus luni demisia din funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR).

Plenul Senatului a adoptat, marţi, proiectul de hotărâre privind încetarea mandatelor preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR) Andrei Marga şi al vicepreşedintelui Horia Gârbea ca urmare a demisiilor acestora, dar şi revocarea lui Vladimir Simon din funcţia de vicepreşedinte al ICR.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie 2012, prin vot în plenul Senatului.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august 2012, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici