Kelemen: Am făcut o informare către premier pe cazul manuscriselor lui Cioran, nu au fost reproşuri

"E o situaţie foarte complicată ceea ce s-a întâmplat cu manuscrisele lui Cioran şi, sigur, aici oamenii s-au inflamat, au fost fel de fel de comentarii, acuze şi la adresa mea şi la adresa Guvernului, dar trebuie să ştiţi că aceste manuscrise nu erau clasate în patrimoniul naţional, deci nu avea nimeni obligaţia de a cere un aviz pentru a scoate din ţară. În al doilea rând, când apare ceva la o casă de licitaţie, noi dacă suntem informaţi din timp, dacă primim informaţia cu mult timp înainte, atunci putem să căutăm soluţii, nu prin minister, ci prin instituţiile subordonate, dar aici noi nu am avut această informaţie în timp util. Noi ştiam de aceste manuscrise şi intenţia doamnei Cioran de a vinde aceste manuscrise, am primit o ofertă în 2009, când era ministru Paleologu, nu erau bani în acea perioadă şi nu au fost cumpărate de Ministerul Culturii. În 2010 noi am făcut o evaluare a acestor manuscrise prin Biblioteca Naţională şi am avut la sfârşitul anului 2010 un raport cam ce valoare estimativă ar avea acest patrimoniu. Şi noi ne gândeam la o achiziţie în 2011 pe baza ofertei făcute de doamna Cioran, între timp s-a întâmplat ceva în familie, nu mai ştiu eu toate detaliile, şi aceste manuscrise au apărut la o casă de licitaţie din Franţa", a explicat ministrul Culturii.

Kelemen Hunor a adăugat că, la acel moment, Ministerul Culturii nu avea în buget bani, pentru că a aflat foarte târziu despre licitaţie şi nu a avut timp să facă pregătirile pentru a obţine resurse financiare din fondul de rezervă şi de aceea nu a participat la licitaţie.

"În principiu, noi ar trebui să avem o sumă, nu spun nelimitată, dar o sumă destul de mare, când apar astfel de situaţii să avem posibilitatea de a suplimenta bugetul instituţiilor subordonate şi să dăm mandat de a participa la o licitaţie. Dacă eu spun că am 300 de mii de euro pentru o licitaţie şi fac un anunţ public în acest sens, atunci nu mai are rost să mă duc la licitaţie, fiindcă ştie toată lumea că vine statul român cu 300 de mii şi mai mult nu are cum să dea şi atunci licitează şi merge în sus. Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr aici e bine să găsim o soluţie şi până la urmă o tactică cum abordăm acest subiect", a declarat Kelemen.

El a mai spus că, dacă mai apar astfel de situaţii şi ministerul va fi informat la timp, atunci va putea găsi o soluţie.

"Până la urmă, e bine că aceste manuscrise au ajuns în proprietatea publică prin Academia Română şi trebuie salutat gestul domnului Brăiloiu care a cumpărat aceste manuscrise şi mă bucur, dar noi eram în situaţia de a sta şi de a ne uita ce se întâmplă, din păcate", a adăugat el.

Întrebat dacă această situaţie a fost discutată în Guvern, ministrul Culturii a răspuns: "Eu am prezentat în Guvern sau, mă rog, premierului o informare care este situaţia şi de ce nu am participat. Nu am primit niciun reproş".

În ceea ce priveşte soluţiile pentru a evita astfel de situaţii în viitor, Kelemen Hunor a declarat: "Soluţii pentru probleme care sunt ipotetice n-am cum să găsesc. Poţi să găseşti soluţii pentru probleme concrete. Eu ştiu când va apărea, nu va apărea? Nu pot să ţin banii undeva, fiindcă oricum nu există în bugetul Ministerului Culturii şi eu când solicit Ministerului de Finanţe suplimentarea bugetului trebuie să spun exact ce vreau, ce destinaţie, ce sumă. Deci, până când nu văd problema, n-am cum să găsesc o soluţie. Doar la problemele teoretice există soluţii teoretice, dar trebuie să vezi problema reală, efectivă ca să găseşti o soluţie efectivă".

Pe 7 aprilie, omul de afaceri George Brăiloiu a cumpărat prin compania sa, KDF Energy, întregul fond cu 123 de manuscrise şi documente personale ale lui Emil Cioran, la finalul licitaţiei organizate la Paris de casa Binoche şi Giquello, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte - 406.000 euro, fără taxe, adică în total - 507.500 de euro.

Ulterior, Brăiloiu a anunţat că donează aceste bunuri Bibliotecii Academiei.